Despre exhibiţionism, pinguini şi zăpezi miercuri, Feb 10 2010

Ieri, un coleg de-al meu şi-a uitat maşina parcată în faţa unor vecini mai negri în cerul gurii. Ăia n-au stat prea mult pe gânduri: i-au acoperit-o pe toată cu zăpadă. În locul maşinii, puteai vedea doar un morman imens de omăt. Desigur, dacă ar fi fost vorba de muncă utilă societăţii, vecinii ar fi protestat răsunător, ca împotriva unei pedepse nemeritate. Sigur se simt genii neînţelese de câte ori îi trimit nevestele să ducă gunoiul.

Dar când e vorba de făcut o răutate gratuită, românul e din cale afară de harnic.

Leave a Response »

 

De ce urăsc interviurile pe mail luni, Feb 8 2010

Noul trend şi next level al “aroganţei” e “nu am timp să ne vedem, trimite-mi întrebările pe mail.” Chiar dacă tu te declari dispus să mergi până în pânzele albe după interlocutor, la orice oră.

Păi măi Gogule. Interesul meu este să NE iasă o chestie mişto. Un win-win. Tu să te dai drept băiat dăjtept şi cu ceva de spus, eu să semnez un material care să stârnească interesul. Or, dacă ne vedem tete a tete, eu pun o întrebare şi dacă tu îmi trânteşti o platitudine, o voi reformula. Îmi vei trânti o a doua platitudine. Eu, răbdătoare, o voi reformula iar… până în clipa în care storc din tine ceva original şi demn de băgat în seamă.

Da, unora le iese fără eforturi. Unii sunt zăcăminte naturale de texte geniale. Nu şi tu. Şi atunci, decât să NE tai craca de sub picioare din lene – nu îmi spune că nu ai 20 de minute libere, ce Dzeu! – nu e mai bine să ne vedem la o cafea?

14 Responses »

 

Foliculină explozivă sâmbătă, Feb 6 2010

Mă rog, o leapşă de pe blogul babelor. Ele nu se supără că le ignor, drept pt. care nu le ignor, şi mă ţin de leapşă.

Leapşa asta vrea un imn al blogosferei feminine, şi o poză cu cel mai sexy detaliu al meu.

Deci, imn:

Deci, detaliu

24 Responses »

 

Hai să omorâm farmaciste vineri, Feb 5 2010

Am un Helpnet în colţul străzii, dar prefer să mai parcurg 4 străzi până la o farmacie no-name. Una gen “Viorica”, “Tanţa”, “Consuela” – nu ştiu de ce farmaciile şi cofetăriile au neapărat nume de femei. Femeia îndulceşte, femeia otrăveşte, oh, yea.

De ce? mă veţi întreba voi.

Pentru că, dragi prieteni, farmacista de la Helpnet are nişte obiceiuri enervante de-ţi vine s-o baţi numa’n cap, să nu cumva să şchioapete, şi numa’ cu obiecte mari şi grele, să fii sigur că nimereşti.

Organismul meu e ca un motor vechi. Ştiu exact ce tratament pretinde, la simptome date. De exemplu: când vine câte un frig, începe să mă usture rău nasul. Semn că sinusurile mele nu-s de acord. Dacă îmi cumpăr o cutie de Sinupret şi iau trei zile din ea – Viva la Diva! – sinusurile mele se calmează. Mereu!

Dacă mă nimeresc în fustă şi e frig, am aceeaşi cistită recidivantă, care după două – fix două! – tablete de biseptol trece. De fiecare dată.

Dacă mă enervez rău, începe să mă doară ficatul. Stil “Cu nervii n-am nimic, DA’ CU FICATUL AM PROBLEMEEE!!” Tratament: silimarină. Mereu bună, mereu eficientă.

La început, făceam tâmpenia de a intra în acest Helpnet.

-Vreau şi eu nişte Biseptol.

Se uita pizda cretină la mine cu o privire de parcă aş fi zis “vreau să jefuiesc poştaşul care duce pensiile bătrâneilor din Adunaţii-Copăceni, şi să beau banii”, apoi începea pe un ton arţăgos de pizdă îndelung nefutută:

-Pentru ce vă trebuie??

Întâi am crezut că dacă-i explic, scurtăm.

-Pentru cistită, doamnă.

Dar pizdele de la farmacie au timp – program de 8 ore. Şi clienţi puţini, pentru că farmaciile “Săftica” şi “Tanţa” sunt mai ieftine. Şi trebuie să-şi umple timpul cu ceva, să simtă că muncesc.

-De ce nu vă duceţi la doctor, să vă facă analize, să vadă ce aveţi exact şi să vă trateze în consecinţă?? De unde ştiţi că biseptolul vă face bine? Dacă aveţi intoleranţă la el? Cotcodac-cotcodac-cotcodac-cotcodac-cotcodaac!!

Îmi muşc buzele până la sânge şi îmi înfig unghiile în podul palmei, tot până la sânge. Nu mă voi enerva, îmi zic. “Caaalm. Pe o maaare-nspumatăă / Un vapor navigaaa…”

-Doamnă, vă rog frumos să îmi daţi biseptol, pe răspunderea mea.

Altă rundă de cotcodăcit. Apoi îmi dă biseptolul.

Idem cu silimarina. Deja începuse să îmi fie o profundă târşă de brandul Helpnet. Dar ei ţin deschis mai mult, în timp ce “Viorica” şi “Leana” închid la 5. Şi într-o seară, simt că îmi dă târcoale o răceală.

50 Responses »

 

Fleurs du Mall joi, Feb 4 2010

Mi-a plăcut mult-mult-mult evenimentul Komartinului, de la Mall. Mi-a plăcut lumea, care venise să descopere lucruri, nu să dea cu parul. Mi-au plăcut trecătorii care se opreau să ne asculte, şi unii chiar rămâneau. Şi nu în ultimul rând, mi-a plăcut de Komartin, în această ipostază: cea de moderator. Suficient de sigur de sine, încât să nu se lase dominat, dar totodată suficient de galant, încât să nu încerce să te minimalizeze. Măcar de ar fi toate evenimentele publice la fel!

În fond, dacă e să fim sinceri, singura modalitate de a ne face cunoscute scrierile e să coborâm din apartamente / birouri / redacţii şi să ne facem auziţi prin propria noastră voce. Iar trecătorul din Mall, cel care nu ştie că ar trebui s-o urască pe Lorena pentru simplul fapt că nu permite nimănui să i se urce-n cap, acela vede cu mintea liberă un om şi opera lui. Scoate bani din buzunar să cumpere opera, sau nu. Atât.

Şi două reacţii:

Komartin

Quasiote

Komartine, ai pe viitor toată susţinerea mea în tot ce vei încerca să faci -dacă am cum să te ajut. Pentru că meriţi.

11 Responses »

 

Deci, mă oftic. Rău. marți, Feb 2 2010

Amicul meu Radu Bânzaru face cu o uşurinţă ofticantă toate lucrurile la care eu nici măcar nu îndrăznesc să visez. De exemplu: a slăbit un număr de kilograme (prea multe pentru a le socoti fără a face o criză de oftică). Eu şi voi de ce nu putem?? De ce Radu Bânzaru mai are puţin şi defilează pe catwalk, în timp ce noi apăsăm greu pământul, şi sub pasul nostru se creează rigole, ogaşe, ravene şi torenţi?? (da, m-a ascultat în a noua la geografie, la “Eroziunea solului”, şi n-am ştiut. De aceea le ştiu acum şi-n somn!)

Apoi, pe când îl invidiam eu mai cu spor, amicul meu Radu mai adaugă o lopată de ciudă în sufletul meu mic şi negru ca smoala, trimiţându-mi următoarea poză.

Da, el e. Being John Malkovich. Radu n-a jucat în Being John Malkovich, ci doar în sequel. “Being Near John Malkovich.”

Gata, mă deloghez de pe blog şi mă duc să mă îmbăt. Viaţa e o curvă. Una celulitică, fumată şi cu labii blege.

42 Responses »

 

Les neiges d’antan luni, Feb 1 2010

E bun câte un McFerrin la Casa Omului. Dincolo de talentul omului de a improviza muzical cu o naturaleţe halucinantă. Mai vezi şi talentul de a improviza muzical în duet cu diverşi săriţi de pe fix.

Şi e bine să întârzii un sfert de oră – eviţi bârfoteca şi Radio Şanţul soborului ţăţesc al unora.

Şi e bine să te întâlneşti la final cu vechi prieteni. Prietene. Iar dacă te revezi cu Ariciul, o fată adorabilă cu care ai comis atâtea tâmpenii, mai e şi loc de nostalgie.

Veneam cu Ariciul pe Calea Victoriei, dinspre Palat, şi oftam:
-Mai ţii minte cum ne plimbam noi pe aici acum doi ani?
-Daaa…
-Şi mai ţii minte că era zăpadă ca şi acum?
-Daaa…
-Şi mai ţii minte cum adia un vânticel printre crengile desfrunzite ale copacilor seculari?
-Daaa…
-Şi mai ţii minte că aici ţi-am

26 Responses »

 

Atelierul de sărutări sâmbătă, Ian 30 2010

Azi, ora 18.00, Cotroceni AFI Palace

Atelierul de sărutări

Fata pisică nu ştia nimic despre Cineva

Dar cel mai important lucru pe care nu-l ştia
era faptul că Cineva avea un Atelier de Sărutări

Acolo, făurea cu artă şi migală nişte sărutări-unicat
Adevărate opere de artă.

Vestea sărutărilor-unicat ale Cuiva se întinsese pe tot Pămîntul
Cineva era membru prin corespondenţă al tuturor Academiilor de Arte Frumoase
Pentru că fiecare sărut al Cuiva revoluţiona conceptul însuşi de sărut
Îi dădea noi valenţe, la care muritorii de rînd nu s-ar fi gîndit niciodată.

Fiecare nou sărut dăruit de Cineva era neaşteptat, ca un mic miracol
nu îl puteai anticipa, judecînd după cele dinainte.

Unele erau rubinii, aproape însîngerate,
Altele albastre, acvamarine… ca un val mîngîind uşor o plajă năpădită de alge
Altele calde şi învăluitoare… precum chihlimbarul
Altele îndelung elaborate şi şlefuite, ca diamantele coroanei, în montura aferentă de pietre scumpe

Iar altele întîmplătoare, ca picăturile de ploaie.

Poate că Cineva lucrase îndelung, pentru a ajunge la o asemenea artă
Sau poate muza sărutărilor fusese generoasă cu Cineva din naştere.

Nu vom afla niciodată
Pentru că Cineva nu dădea interviuri
Şi nu îşi vindea secretele creaţiei…

Cineva era o taină vie.

42 Responses »

 

Afiş şi invitaţie. “Literatura de Firmă” joi, Ian 28 2010

Dacă n-aveţi ce face sâmbătă la 18.00. Dar fiţi punctuali, vă rog: eu “cânt în deschidere”, pentru că o şterg de urgenţă spre Bobby McFerrin. Degeaba apăreţi la 19.30, după bun obicei românesc.

14 Responses »

 

Mail isteric marți, Ian 26 2010

O “nevastă geloasă”, pentru că prietenul o înşeală. Şi nu cu oricine, ci cu Ştefan! Adevărul e că şi Ştefan arată zdrobitor. Toate nevestele noastre ar reacţiona la fel dacă l-ar vedea. Dar mailul ăsta e literatură pură. Iată:

Ca te-am acceptat ca te-ai futut cu 50 de femei in trecut, e altceva, ca am acceptat ca m-ai inselat, e altceva, dar sa te futi cu un homosexual care a supt pula aurolacilor si care e mai mult decat posibil sa aiba SIDA, e cu totul altceva. Si imi transmiti mie bolile pe care le-ai luat de la ala, baga-ti-ai pula in ma-ta, da-i si ei putina SIDA ca isi doreste sa moara si ea decat sa suporte o taratura jegoasa ca tine. Homosexualii au SIDA in majorotatea cazurilor, baga-ti-ai pula in creierii tai drogati.
De-aia spuneai ca nu esti 100% hetero, desi ti-au mai supt-o si altii, desi ti-a supt-o si asta de vreo 2 ori, ca tii la stefan si iti place cum ti-o suge. Pe mine nu m-ai ajutat cand am fost disperata, dar el te impresioneaza pana la lacrimi ca e “deprimat”. Il pui pe primul plan, in loc sa iti vezi de relatia ta. Te impresioneaza stefan, un homosexual, ca e “deprimat”, dar cand ti-am zis eu ca sunt la pamant si disperata ca eram gravida cu tine, te-ai pisat pe mine, futu-ti mortii ma-tii.
De ce pula mea nu ai ramas, ma, in parnaie pe viata, ca e raiul pt tine, ti-o sug aia acolooooo. Si te fut si in cur, de ce nu o incerci si pe asta, s-ar putea sa-ti placa. Stai dracu’ inchis, departe de societate, faci rau tuturor. Faci pe psihologul pulii. Stii ca imi spuneai la mare cand m-ai cerut de nevasta: “logodnica mea, as fi vrut sa iti fac eu rochia”.
Chiar vorbeam cu Alexica chestia asta si ne amuzam. Poti sa incepi sa ii iei masurile lui stefan. Pt rochie, ca la pula i-ai luat masura.

Nu ştiu voi cum sunteţi, dar eu am râs o jumătate de oră.

70 Responses »