Oamenii-melodramă

Primiţi SMS-uri de Crăciun şi de Paşte? Din alea cu fie ca lumina să facă şi să dreagă, învfăşurând cu blabla sufletele aşa şi pe dincolo, care bla bla ieslea cea sfântă, unde păşteau vacile blânde blablabla şi adevărat c-a – mesajul 2 – înviat.

Sunt trimise de oameni „nescrişi”. Nescrişi, pe modelul nefutut / nevorbit. Ăştia nu-şi exersează condeiul 363 zile din an, iar de cele două sărbători, îi buşeşte talentul. Şi bagă cârnaţi peste cârnaţi de metafore sforăitoare, care mai de care mai falsă şi mai epatantă, ca să arate rudelor, prietenilor, electricianului sau coafezei (mă rog, pe cine au în memoria telefonului, că oricum dau send all) unde zăcea sufletul fin de poet.

Eu, care sunt uberscrisă, mă plictisesc major să aberez pe temă şi răspund sec: Mulţumesc, asemenea.

Exact ca oamenii nescrişi, care trebuie ei neapărat să facă paradă de meşteşugărie de vorbe de Crăciun şi de Paşte, sunt oamenii – melodramă, care nu pot, pur şi simplu, să stea chill, să bea o bere şi să se bucure de viaţă. Au mereu nevoie de tensiune, de conflict, de o ceartă, trebuie să te frece mereu cu câte ceva, să se vaiete cu ceva, sau să te pună la un test la care nu te-ai înscris şi pe care te doare-n cur dacă-l iei sau îl pici, de vreme ce nu ţi-ai oferit candidatura.

Oamenii melodramă sunt, probabil, înspăimântaţi că, dacă nu vin mereu cu câte un twist, cu câte un punct nodal de tensiune, cu câte un motiv tâmpit de dat ochii peste cap, sunt plictisitori şi uiţi de ei. Habar nu au cât de obositori sunt, dacă tu eşti genul de om care a văzut de toate în viaţă şi nu simte nevoia să trăiască demonstrativ.

Ce-i uneşte pe oamenii melodramă este faptul că n-au trecut în viaţa lor prin situaţii cu adevărat dificile. Prin greutăţi care să-i pună pe gânduri. Care i-ar fi învăţat că, aşa cum adevărata literatură nu vine din cârnatul infinit de metafore fleoşcăite cu care ne asediază poeţii de crăciun şi paşte, nici adevărata viaţă nu vine din cârnatul infinit de probleme minore sau inexistente, umflate cu pompa plictiselii să pară dramele Parisului.

Şi în ambele cazuri, reacţia mea lăuntrică este din viscere: A se slăbi.

3 gânduri despre „Oamenii-melodramă

  1. de Nașterea Domnului le-am trimis la oameni un mesaj simplu: ”Un Crăciun”
    de Înviere mie frică că o să par prea ciurdar/cioban dacă trimit doar ”Paște”

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s