„Doar bronz?”
Acesta e un citat din lista de întrebări adresată de atotbengoşii noştri reporteri canotoarelor românce care au depus un efort incredibil, demn de toată admiraţia, şi au obţinut o medalie olimpică.
Dueci… reprezentantele unei ţărişoare est-europene, intrată în legende în primul rând prin lene, tupeu, manele, ciordeală, jeg, mâncătorie de lebede, supt sânge, supt alte organe la tarif minim şi plăcerea de a tăia frunză la câini, iau locul III într-o competiţie de nivel mondial.
Muncesc fetele de nu se poate. Le ies şi ochii din cap. Şi în final, ajung pe podium.
Şi vin reporteraşii de pă la tembeliziuni. Şi ce credeţi că le zic ei proaspetelor medaliate?
a) bravo, fetelor – felicitări pentru dăruire şi seriozitate.
b) frumos concurs!
c) Da’ ce, numa’ bronz?
Fetele – nişte finuţe. Dacă era Lorena-nebuna în locul lor, le administra reporteraşilor respectivi muie de la întreaga naţie chineză, începând cu cei şaptişpe melioane cinci sute de locatari ai oraşului Beijing, apoi îi invita să participe ei la anul şi să ia haurul – dacă-s aşa de adevărăcioşi.
Dar, pentru că Lorena nu e implicată direct, ci doar observator imparţial, îşi permite doar câteva întrebări simple:
1. ce jcoală au făcut respectivii reporteri? (bine, în afară de „jcoala vietzii”)
2. ce educaţie au primit respectivii reporteri de la mamele lor?
3. ce teste au dat respectivii reporteri la angajare?
4. cu ce calificare-aptitudine-talent au respectivii reporteri dreptul de a pune întrebarea „doar bronz”? Şi implicit: ce realizări sportive au avut respectivii reporteri, care să le justifice atitudinea?
5. către realitatea, antena 1 şi tevereu: ce penalizări ar merita respectivii reporteri, pentru atitudine neprofesionistă?
Later edit: Aurelian a găsit un articol oarecum înrudit, dar ceva mai bine scris aici.
Dragoste la prima cafteală 
asta imi aminteste de (back to 1992)
zana carabina in clasa 4a:
mama carabina: cat ai luat la matematica?
zanitza: 9.
mama carabina: numai 9? si ramona ionescu cat a luat?
zanitza: 10.
mama carabina: pai sa iti fie rusine daca nu invetzi!
şi eu am avut o mamă la fel de teroristă. m-a chinuit cu remarci din astea până şi în clasa a 12-a. da’ ideea e: a învăţat şi ea la timpul ei, deci avea o oarecare justificare să se dea rotundă.
dar să vină reporterul nicu pieleapulii şi să întrebe o medaliată olimpică de ce doar bronz????
nu îi penalizează nimeni, pentru că aşa se şi aşteaptă şefimea să se comporte. ştirile româneşti nu reprezintă documentare serioasă, întrebări de bun-simţ (adresate cui merită) şi profesionalism, important e să melodramatizezi, să terfeleşti şi să bombastizezi totul, pentru audienţă.
pentru reporteraşi, un „huăăăăă” sincer.
pentru sportive, felicitări şi mulţumesc pentru momentele de fericire că-s româncă!
da, ştiu că sunt o naivă. şi totuşi, de ce au ei impresia că publicul se compune doar din idioţi?
Pe mine ai mei nu m-au terorizat cu notele, ca eu ma terorizam singura, adica veneam acasa si incepeam sa bocesc si ai mei nu stiau cum sa ma linisteasca, ziceau”lasa ca inveti data viitoare, daca nu ai inteles il intrebi pe profesor si o sa fie sigur mai bine”, dar vreo zile nu se putea discuta cu mine, era doliu national. Ce sa mai bata din mine?Odata tata mi-a zis”pe cuvant, daca mai plangi, te batem, no”.Si radeam amandoi pe urma.
Ei, eu am o parere proasta despre jurnalisti, care uneori nici capitalele tarilor nu le stiu ca lumea. Ce intrebari au adresat sportivelor…de groaza! Imi amintesc cum a pus-o la punct Paunescu pe o ziarista cand a vorbit aiurea despre familia lui, i-a zis”domnisoara, fii buna si iesi din dormitorul meu”.Si Basescu bine i-a facut tipei care-l tot batea la cap in magazin. Nu au profesionalism, doar hai sa scriem, sa ne dam rotunzi ca suntem a patra putere in stat. Sunt cativa buni, in rest, pauza. Cu privire la sportivi, BRAVOOOOOOO!! Atata avem si noi.
Apropo de familie şi de note:
dacă lua ixulete o notă mai mare decât mine: uite dom’le, ăla ce face, vezi ce bun e, etc. etc., numai tu nu eşti în stare.
dacă lui ixulete îi luau părinţii te miri ce îmbrăcăminte-ultimul-răcnet sau avea voie să iasă la discotecă: nu mă interesează ce fac alţii, nici pe tine nu trebuie să te intereseze etc. etc.
mda. cred că i-aş putea dedica familiei mele o carte numită „Izvoare de ranchiună”. 😛
Bine, nu toţi jurnaliştii sunt la fel. Dar unii sunt înfiorător de impertinenţi – şi regula asta de obicei se aplică celor proşti de dau în gropi. (Şi iar îmi amintesc de Cosmin Dragomir, de ce oare? 😀 )
sunt sigură că sunt conştienţi că publicul nu e format doar din idioţi, de aceea există şi ştiri culturale, dar, momentan, acţionează pentru mase, adică majoritatea boborului care cere senzaţional. parcă prinde ştirea mai bine când bagi câte un „tragic”, „din păcate, doar…”, „incredibil”. aici e vorba şi de impactul psihologic. ştiu cum reacţionează bunicul meu când aude ceva gen „viitură”, sau „potop devastator”, imediat ciuleşte urechile, îşi şterge ochelarii şi zice „ia, şşşşşşşşt”.
Pai de-aia are succes Dan Senzationescu Direct, nu???
mati: păi ok, deci – aia din studio poate să bage „incredibil”, „tragic”, „nemaipomenit”, „pana-mea” dar reporterul de la faţa locului nu poate fi civilizat?
în fond, pentru el e o singură remarcă – pe care mulţi din public nici n-o aud. În schimb, sportivului îi strică satisfacţia performanţei – după atâtea antrenamente şi atâta muncă grea.
cât de prost trebuie să fii – tu, reporter – să nu te gândeşti la asta?
cutza: da, dar senzaţionescu se înconjoară de personagii de aceleaşi teapă. deci, convenţia circului e clară, „nobody gets hurt”.
Asa-i, iar oamenii astia au muncit si niste reporteri au vorbit aiurea. Facem caz din orice. Asta e nivelul de pregatire a unor oameni. Din pacate! Am intalnit jurnalisti care aveau pregatire gen facul;tatea de fizica si vorbeau tot felul de aiureli, nu am caderea sa spun cata fizica stiau, dar ce faceau nu se prea numea jurnalism. Eram odata cu o amica jurnalista, a mers sa-i ia un interviu unei tipe de la Filarmonica din Tg Mures. Doamna de la Filarmonica era grasa, se vedea ca sufera cu tiroida, o grasime nesanatoasa , deci, iar jurnalista o intreba cu ce sufera si de ce nu face copii. Mi-a fost rusine.