Toleranţa impusă şi simţul umorului

Mă înnebuneşte cu capul educaţia asta românească de ultracăcat, care spune că femeia trebuie să zâmbească mereu blând şi înţelegător, oricât de idiot ar fi interlocutorul. Cel mai enervant lucru din lume sunt reacţiile dictate de „bunele maniere”.

Mai exact, oricât de dobitoc ar fi interlocutorul, oricât de ţăran, cu glume oricât de proaste, societatea se aşteaptă de la tine să surâzi din toată dantura. Altfel, se urlă la tine că n-ai simţul umorului.

De când e simţul umorului echivalent cu chinuiala de a presta un rictus forţat la o nonglumă?

Simţ înseamnă abilitatea de a detecta. Iar când abilitatea mea de a detecta umor nu vede nimic acolo unde nu e, înseamnă că, dimpotrivă, simţul meu al umorului funcţionează perfect. Şi la prospecţiile aurifere, instrumentele bune erau alea care indicau cu precizie existenţa aurului doar acolo unde era. Nu alea care dădeau indicii false şi-i obligau pe oameni la săpat inutil.
Iar când un ins face o tentativă de glumă de un retard greu de descris, reacţia mea e să-l privesc stupefiată a WTF. Instrumentul tocmai a detectat un imens zăcământ natural de căcat. Şi asta un paradox, pentru că ştiinţa spune că căcatul e biodegradabil. Da, mă uit a WTF exact pentru că am simţul umorului, iar acesta n-a detectat decât antihaz.

Legat de reacţiile dictate:

Nu mă interesează să mimez politicos că mă amuză un om, dacă nu mă amuză. Nu mă interesează să mimez că-s impresionată, dacă nu sunt. Nu mă interesează să validez un om care îmi apare ca invalid, doar pentru că „aşa e frumos”. Nu sunt o fată bună. Nu sunt o fată înţelegătoare. Sunt un om care preferă să fie lăsat în pace, decât hărţuit cu inepţii.

Aşa, măcar, când râd la o chestie, oamenii ştiu sigur că am râs pe bune.

6 gânduri despre „Toleranţa impusă şi simţul umorului

  1. Sunt unii crescuți de mămici telepatice. Dacă el se uita urât știa mămica ca puiuțul face pișucu, dacă mai și gemea știa ca e vorba de căcuța. Amu omul în capul lui o fi făcut cea mai tare glumă posibilă, păcat că nu i-a spus mă-sa că e singura care îi citește gândurile.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s