Testul „sănătate şi virtute”

După ce s-a terminat turul I al Prezidenţialelor, ne aşteptam ca pulverizata dreaptă, aparent cea mai incoerentă forţă politică din ultima vreme, cea care a trimis ditamai cohorta de candidaţi, să se adune în jurul lui Iohannis.

Dar nu.

În timp ce Ponta s-a concentrat pe prieteşuguri, pe semnat acorduri, pe ademenit orice gherţoiaş cu ceva atenţie dobândită în ultima vreme, Iohannis a dat o declaraţie care i-a făcut pe mulţi să ridice ironic dintr-o sprânceană. „Cine vrea să mi se alăture, e binevenit, cine nu, să scrie acasă la neamuri”. Să-i zicem testul „sănătate şi virtute”.

Reacţia comentatorilor a fost: „Mvaaai. Ce greşeală tactică. Ce eroare diplomatică. Ce prost gândit!”

Dar a fost sita perfectă de cernut oportuniştii. A fost varianta prin care s-a separat grâul de neghină. Pentru că, automat, cei mai mulţi au fugit la tabăra adversă, care le promitea marea cu sarea. Ignorându-şi propria platformă politică. Ignorând nevoile celor pe care-i reprezentau.

Şi tot aşa, Iohannis a scăpat de bagajul de lepre profitoare pe care poporul le ştie şi le urăşte de moarte.

A fost moartea oficială a tacticii „Îţi dau io ţie voturile mele”. Pentru că oamenii nu sunt o marfă. Nu sunt nişte lemne pe care le muţi până pe Chitilei, nr. 20. Acei 4%, sau 5%, sau 8% te votează pe tine din motive specifice ţie. Dar nu vor lua şpagă cu tine dacă alegi să sari în mocirlă. Dimpotrivă. Vor face trei paşi înapoi şi te vor privi ca treziţi din somn, pentru că li se va arăta adevărata ta faţă.

Deşi UDMR s-a băgat în cârdăşie cu Ponta, 77% din Covasna şi 80% din Harghita (cred că ambele judeţe sunt în podiumul albastru) au luat ştampila şi au votat cu Iohannis. Şi s-au dezis oficial de partidul care mima că-i reprezintă.

Testul „sănătate şi virtute” ar fi fost o oportunitate perfectă pentru un Crin Antonescu să-şi relanseze cariera din morţi. Testul „sănătate şi virtute” ridica practic la plasă pentru gesturi generoase de susţinere dezinteresată, mai ales din partea confraţilor de doctrină. Testul „sănătate şi virtute” avea ceva de gentlemen’s agreement. O anume nobleţe, la care clasa politică din România a fost surdă.

Şi, sincer, n-am crezut că va funcţiona. Nu în România. Nu în ţara lui „dar mie ce-mi iese de aici?”.

Vedeam cum Ponta îşi face cârdăşie după cârdăşie, de la PRM la UDMR – pe bune, Kelemen Hunor? ne înhăităm cu Vadim, principalul nostru hater? Şi-mi ziceam: o să prostească oile. Oile o să pună botul. Băga-mi-aş, oile o să pună botul.

Ei, uite, nu. Într-adevăr, politicienii români, cu Căcărău în frunte (Căcărău care, prin ironia sorţii, a ajuns să voteze tot cu Iohannis, după ce Ponta i-a dat lugubra ţeapă numită USL 2.0, făcută cu Tăriceanu şi cu un partid care nici măcar nu există), sunt profund lipsiţi de generozitate. Într-adevăr, dacă nu le promiţi ciolan, te lasă dezolant de singur. Dar exact această singurătate te face foarte simpatic în ochii votantului obişnuit. Care va empatiza cu tine la alt nivel: acela al umilinţei înghiţite de la toţi barosanii, de la toţi boşii aroganţi, de la toţi cocalarii mincinoşi.

„Bă, Gicule, tu votezi cu Ponta, da? Că dacă nu, te dau afară şi cerşeşti la colţ!”
„Da, normaaal, şefu’!”

Şi, sătul de aroganţe, alegătorul s-a dus în cabina de vot şi a protestat în singurul mod în care putea. A pus cu sete ştampila pe Iohannis.

Iar la exit-poll a scuipat în sân şi a jurat pe viaţa lui că a votat cu Ponta. De aceea diferenţa dintre exit-polluri şi realitate a fost atât de mare, indiferent de autocarele de olteni şi cohortele de morţi votanţi ale lui Dragnea. Pentru că lumea, abordată cu tactici comuniste: minciună, agresiune pe faţă, încălcarea sfidătoare a drepturilor combinată cu baliverne rostite cu sânge rece, s-a purtat cam ca în comunism. A aprobat de faţadă şi a protestat în profunzime.

Testul „sănătate şi virtute” a fost picat de aproape toţi politicienii. L-a trecut însă poporul român.

21 de gânduri despre „Testul „sănătate şi virtute”

  1. Ca să menționăm și bilele albe, l-au trecut cu brio Macovei și cu o jumătate de gură Băsescu. Iar testul ăsta pare a fi o piesă din ansamblul Iohannis, care m-a surprins printr-o sobrietate, lipsă de apetență pentru epatare (vorbind în linii mari) și hai să-i zic un dram de sinceritate, sau o abordare mai onestă, atipice pentru politica românească. Sper să-l țină.

    Mai adăugăm situația cu diaspora. Care nu intră la capitolul indiferența autorităților, cum ar putea spune unii, că au fost foarte interesați să nu se voteze în afară, ci la capitolul prostie. Iar faza cu Mircea Govor de exemplu se încadrează perfect în constrângerile de care vorbești: votezi cu Ponta sau zbori.

    Acum o săptămână, sondajele îl dădeau pe Ponta victorios, la diferență de 9-10 procente. Nu cred că lumea a declarat altceva decât a votat, sau oricum nu în număr semnificativ. Ci că oameni care dormeau s-au trezit ieri. Asta explică prezența foarte mare la vot. Și mai cred că sondajele sunt o binecunoscută metodă de a manipula populația. Pe tiparul nu are rost să ieșiți din casă că oricum Iohannis n-are șanse.

  2. Foarte bun textul ăsta.

    Într-adevăr, și mie mi-a plăcut foarte mult inapetența lui Klaus Iohannis pentru trocuri de turu’ 2. Mi-a mai plăcut enorm și faza cu „românii au votat fenomenal” (sau ceva de genul), a fost o veritabilă declarație de dragoste. 🙂
    De fapt, am sentimentul că am trăit un moment foarte important la aceste alegeri: sunt cele mai bune voturi pe care le-am dat de când sunt alegător, atât în primul tur (când n-am votat cu Iohannis), cât și ieri (când am votat cu Iohannis).

    Îmi pare un pic rău și de Ponta (eu nu cred că-i atât de rău, sau irecuperabil, pe cât a fost înfățișat uneori), dar cred că prostia și inconștiența se plătesc: a avut doi ani la dispoziție, dar și-a bătut joc. A primit, deci, ce merita.

    Lotus spune, în comentariul său, că Monica Macovei a trecut testul. Se poate, dar eu spun așa: Monica Macovei și-a făcut campanie pe realizări care nu-i aparțin. Cu siguranță nu în primul rând, cu siguranță nu în totalitate. Prin urmare, mie mi s-a părut o demonstrație de indecență.

    Poporul român (ce vorbe enorme!…) a trecut testul dat de Klaus Iohannis. Sa fie, deci, mândru că e… 🙂

  3. As fi mai retinut cu inaltarea in slavi a lui JOHANNIS.Ma gandesc la cine i-a platit campania electorala si de ce , apoi nu cred sa fie CAROL I de Romania, care si-a adus averea din Germania in Romania.
    Inca un lucru : de ce 7 case si de ce babybroker ?O sa mi se raspunda:”nu ma intrebati cum am facut primul milion”. Si asa ajung la concluzia ca se iubeste mai mult pe sine decat pe cetatenii care l-au votat.

    • Erau 6 case. 7 are Ponta (direct sau indirect)
      Asa, o stim pe aia cu copiii, ai uitat-o pe aia cu traficant de organe. Ca bonus, da Ardealul ungurilor, da tara nazistilor, nu are copii deci nu are suflet, nu e ortodox deci posibil satanist. Plus taie pensiile drept continuator al „basismului”. Asta asa, ca sa plonjam cu totul in terminologia si propaganda posturilor tv de profil.
      Iar la aia cu „se iubeste mai mult pe sine decat pe cetatenii care l-au votat” m-ai secat la ficati. Vrei sa te iubeasca Iohannis (ca cetatean, desigur 🙂 ), sau sa administreze bine tara asta?

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s