Justificatorii

Azi, vom trata o specie de om care e direct responsabilă de propagarea răului în lume: omul care găseşte o explicaţie.

Poate fi colegul de muncă care-ţi justifică istericalele sinistre, inexplicabil tolerate de toată lumea, ale amantei şefului. Poate fi partenerul de biznis care-ţi explică împăciuitor de ce un colaborator are un comportament de o mârlănie greu de descris. Poate fi maică-ta, care-ţi explică de ce bogatul familiei explodează literalmente de aroganţă, ca un balon umflat dincolo de rezistenţa gumei din care e fabricat. Poate fi oricine.

Şi omul care găseşte o explicaţie vine să-ţi spună: „E adevărat, Gogu e cam violent / Vasilica ţipă ca proasta / Ionel fură portofele, dar vezi tu, a avut o viaţă grea, a făcut foamea, setea, dorul de codru verde şi n-a avut mereu bani de ciocolată Cibo, care, ştie toată lumea, e panaceul universal pentru traumele sufletului”.

Acum, drag public, să ridice două degete acela dintre voi care n-a avut o viaţă grea, care n-a făcut niciodată foamea, setea, dorul de codru verde şi care a avut mereu ciocolată Cibo la discreţie.

Bun. Faptul că ai avut o viaţă grea te transformă automat într-un nemernic? Nu. O sesiune-două-trei de foame îţi ia neapărat minţile şi te face să uiţi că eşti om? Nu.

Adevărul e că toate acestea te transformă într-un nemernic doar dacă se nimeresc să dea peste cineva care ar fi fost un nemernic şi în caz de viaţă uşoară şi cornul abundenţei adânc înfipt în fund la orice oră din zi şi din noapte.

Iar justificatorii, oamenii care ţi-l scuză pe nemernic nu fac decât să-i perpetueze nemernicului o stare de confort pentru a fi nemernic în continuare.

Ce încearcă nemernicul de fapt? Folosindu-se de aroganţă, agresivitate sau alte mijloace inechitabile, obţine lucrurile pe care şi le doreşte investind mult mai puţin decât un om care optează pentru un traseu echilibrat şi fair-play.

Care e soluţia corectă? Să-i arăţi nemernicului că manevrele lui sunt nefuncţionale. Exact ca un computer care dă ERROR – ERROR – ERROR de câte ori încerci un shortcut pe care nu-l recunoaşte.

Ce speră justificatorul? Speră ca, intrând în graţiile nemernicului, să aibă mai puţin de îndurat şi mai mult de câştigat. De fapt, demersul „înţelege-o şi tu pe cutăriţa, că a avut o viaţă grea, etc.” se completează cu „uite, băi, cutăriţo, eu te apăr de faţă cu lumea, ar trebui şi tu să…” Demersul aparent altruist e de fapt de un egoism feroce.

Justificatorii se comportă aidoma unor mafioţi. Ştiu că apără o chestie oribilă. O fac strict urmărindu-şi propriile interese. Şi, făcând asta, contribuie la perpetuarea manevrelor mafiote. Pentru că, dacă nemernicul n-ar avea apărători şi aliaţi, ar ajunge rapid la capătul şmecheriilor şi ar fi silit să schimbe foaia.

De aceea, vă rog mult, avocaţi benevoli ai nemernicilor, daţi-vă zece secunde în care să vă gândiţi: „merită persoana pe care o apăraţi justificarea voastră? e lucrul pe care-l aveţi de câştigat suficient de valoros încât să contracareze faptul că apăraţi un deşeu uman? sau chiar credeţi sincer că o viaţă grea justifică faptul că un om se comportă oribil?”

Dacă credeţi ultimul enunţ, e bine să vă ocolim. Nu ştim niciodată când veţi decide că aţi ajuns la nivelul de greutăţi optim pentru a vă da şi voi arama pe faţă.

20 de gânduri despre „Justificatorii

  1. mergi si tu in vacanta ma, fata, ca toata vara numa de certuri si penibilitati te-ai tinut. lumea mai zambeste, mai rade, mai traieste, tu ai de impartit ceva cu toti. te mai si contrazici ca proasta, pai, pana acum ceva timp te luasei de nus’ ce dudui scriitoare la fel de penibile ca tine, acum cu asta si alte posturi recente n-ai loc de aia care zic ceva de cineva, si nici nu vrei expliatii. mergi in vacanta, fata draga

    • uite ca mie imi place fata asta, Lorena, de nu mai pot si ma bucur ca nu are concediu ca m-as plictisi rau fara ea desi nu cred ca niste zile libere ar impiedica-o sa scrie! si as vrea sa nu considere ca (o citez)e curlingaiala(singurul meu gand ascuns ar fi o cafea intr-un Bucuresti tacut si ingropat in ceturi de octombrie tarziu)cand spun despre ea ca frumoasa si talentata, curajoasa si cu o coloana vertebrala deosebit de dreapta ..

  2. majoritatea justificatorilor sunt din acelasi aluat cu nemernicii; restul pot fi naivi ce vor sa creada ca nemernicii au fost sau vor fi, odata ca niciodata, oameni!

  3. Lorena, sa nu pleci in vacanta , te rog!!!!!! Nu te lua dupa tampiti!
    ” Justificatorii” e un manifest.Imi vine sa-l printez in milioane de exemplare pe care sa le distrbui, din avion,in toata Romania!
    Am facut de atatea ori greseala asta, sa le gasesc scuze la toti labagiii si la toate vacile, nu
    mai fac.
    M-am „maturizat”, era si cazul, la 45 de ani:)!
    Nu vreau sa inchei cu vreo fraza impersonala de cacat, dar imi place de mor ce scrii!
    Don’t you ever dare to „die”!:)

    • şi dacă aş pleca în vacanţă, aş scrie despre ce văd urât sau frumos în vacanţă. nu e ca şi cum aş deveni brusc o viţică fără creier, doar pentru că în jurul meu sunt palmieri, nu plopi.

  4. Eu zic asa: educatia vs restul lumii … invers proportionale.
    PS: prin restul lumii a se intelege negativitatea, ca asta ne caracterizeaza…
    PS2: Exceptiile intaresc intotdeauna regulile…

  5. Lorena, sunt curios care a fost exemplul concret de la care a pornit totul. Vecini care inundă, loc de parcare, traduceri neplătite?

    Eu justificatori am întâlnit de două feluri: fie cei oarecum suferinzi de sindromul Stockholm – de genul „da, X e mârlan la superlativ, vorbeşte cu noi de parcă ne-ar fi cumpărat din obor, ne bagă ore suplimentare neplătite, ne mai cheamă sâmbetele, nu respectă programările de concediu, dar totuşi reuşeşte să ne dea nişte salarii în vremurile astea grele”. Şi-s sinceri, fiindcă după un an, doi, trei îi afli tot slugărind la acelaşi dobitoc, în vreme ce restul colegilor s-au cărat în firme mai normale.
    A doua categorie sunt cei pe care i-aş numi împăciuitori toleranţi, în stilul „da, X e un dobitoc, dar hai să nu-i răspundem cu aceeaşi monedă, să nu ne coborâm la mintea lui, ci să ne purtăm drăguţ, că noi suntem oameni civilizaţi şi el e un troglodit, deci se presupune că are dreptul de a se purta în consecinţă”. Cum eu ţin mai mult la curăţenie, linişte şi în general la lipsă de daune materiale decât la condiţia de fiinţă superioară pot spune că mă enervează împăciuitorii mai rău decât troglodiţii.

  6. Nu exista om pe pamantul asta care sa nu fi avut probleme. Pentru fiecare persoana in parte, probleme pe care le are, i se par… cele mai coplesitoare…exact cum ai zis.. toti am rabdat de foame , de sete la un moment dat in viata noastra(pentru ca nu am avut deloc sau pentru ca nu am avut la indemana). Depinde de tine ca si om… cum decizi sa evoluezi… poti sa fi un nemernic… care este frustrat de existenta si neajunsurile din viata sa…un om care traieste in trecut. Sau poti sa evoluezi , sa te auto-depasesti… Recunosc.. eu fac parte din categoria celor care critica (nu suport dramatizarea si santajele emotionale)… scuzele si dramatizarea nu ajuta omul sa evolueze intelectual si social…

  7. Ce parere ai despre teoria conform careia „justificatorii”, (enablers) – sunt de fapt la fel de jigodii ca abuzatorii, doar ca sunt abuzatori lasi, care se ascund in spatele celor cu tupeu? (un fel de minions).
    Cu alte cuvinte, acelasi material – altfel nu le-ar fi luat apararea, i-ar fi deranjat comportamentul si ar fi luat atitudine intr-un fel sau altul. Dar se regasesc cumva in ei si le cauta justificari.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s