Am citit textul ăsta de pe Catchy. Cu un vizitator străin – eternul leitmotiv al străinului – care se întreba de ce nu i se zâmbeşte pe stradă şi de ce majoritatea femeilor par scufundate în butoiul de melancolie.
Răspunsul autorului său e, pe scurt „pentru că-s proaste şi curve”. Bine, mai elaborat, „că nu ştiu să-şi folosească limbajul corporal şi blabla”. Esenţa, însă, e că-s posace de ignorante şi naşpete ce sunt, mama lor de nesimţite.
Eu sunt posacă pe stradă pentru că, de câte ori mă opreşte un cetăţean pe care nu-l cunosc, există cam 20% şansă să mă întrebe unde e Ministerul Cutare / Spitalul Cutare / Cârciuma Trei Pule Joviale, 20% să mă întrebe cât e ceasul, să-mi smucească poşeta din mână şi s-o rupă la fugă, 30% să mă întrebe dacă mă fut şi care e numărul meu de telefon şi 30% să-mi arate şi mădularul cu care ar efectua operaţia. Iar dacă îndrepţi spre ciumete cea mai antipatică meclă de care eşti în stare, există cam 0,00001 şansă să-l descurajezi, şi te cramponezi de asta.
Româncele sunt posace în general cu bărbaţii care le interpelează, nu cu femei şi copii. Ca dovadă că ştim bine mersi să ne folosim limbajul corporal. Iar când tu ne opreşti pe stradă, exact limbajul ăsta corporal e cel care spune: „Nu, nu mă interesează să-ţi văd pula, dispari în secunda asta!”
Nu-ţi place acest limbaj? Nu trage în pianist! Trage în cconfraţii tăi bărbaţi pe care-i vezi purtându-se mârlăneşte şi libidinos cu femei. Cu fiecare acces de mârlănie care o atinge, o femeie se blindează mai mult pe interior şi îşi asumă mai intens o privire care spune: „Pune un deget nesolicitat pe mine şi te spânzur de coaie, apoi te castrez cu-n fierăstrău”.
Adaptarea e un lucru natural. De aceea vezi cactuşi în deşert şi vegetaţie luxuriantă în pădurile ecuatoriale.
Dragoste la prima cafteală 
Da, ai dreptate aici. Există „posăceala” asta preventivă, menită să ţină la distanţă agresorii de tot felul.
Dar sub ea, e un alt fel de posăceală, generală. Iar aici îi dau dreptate lui Alexe.
posăceala omului care nu prevede nimic luminos pentru ziua de mâine.
sorry, dar te contrazic, romancele chiar sunt posace degeaba si mimeaza profunzimea si seriozitatea pe strada, in autobuz, la terasa, in restaurant, in mall, fii mai atenta, studiaza asta si ai sa vezi, scuza cu ghertoiul care le interpeleaza, nu tine ! dimineata la prima oara, cand pleaca la serviciu sunt posace cu covrigul in gura si sticla de coca cola, in metrou, pe trecerea de pietoni, seara sunt posace iara, tot cu covrigul in gura si sticla de coca cola, iara in metrou, spun metrou metaforic si generic ca sa vorbesc de-o aglomeratie unde serios nu te ataca nimeni ! deci pica scuza ! si-n new york e periculos sa traiesti, si la roma, chiar si la paris, dar asa figuri de femeie care poarta durerea intregii lumi pe umeri n-am vazut ca-n romania. ma uit la femeie de 50-60 de ani pe strada, in magazine, in autobuz sunt asa de acrite, de iinfuriate, nu zice si nu cere nimeni sa razi ca tembela, dar macar varsta aia ar trebui sa-ti dea o lumina a intelepciunii pe chip, si sa nu aud scuze cu pensia mica, griji etc, ca multe n-au avut nicio apasare, n-au avut credite la banca si interivuri de angajare. e mai mult de discutat, dar aia cu agatatu’ e doar un cliseu
pe bune??
să nu mă auzi cu griji???
ai tu idee cum e să nu ştii ce pui mâine pe masă şi cu ce plăteşti facturile săptămâna viitoare?????
la new york, măcar ajutorul social e cât de cât decent. acoperă realist problemele unui om. în românia, unii oameni trăiesc din sume ireale, de 100 – 200 de dolari pe lună.
de banii ăştia, au tot dreptul să fie posaci.
Nu, aia cu agatatul nu e doar un cliseu. Exemplu: eram acum cateva zile pe plaja, Ibiza. Un italian imbracat in echipament de fotbal, cu pantofii de sport langa el, se odihnea privind marea. Langa el, din pura intamplare, o italianca. Vorbea la telefon. Dupa ce isi termina fata convorbirea (frumoasa foc, la vreo 25 de ani), tipul se da mai aproape, saluta, intra in vorba. Ascult conversatia, si eu, ca vorbesc limba asta. Cat stai, de unde vii din Italia, cum e cu cazarea, distractiile , chestii. Dupa un sfert de ora de conversatie normala, prieteneasca, tipul ii strange mana, ii ureaza toate celea si se retrage. Nu cere numar de telefon, nu aluzii, nu nimic. Fata aia a zambit un sfert de ora cat a stat de vorba si a ramas zambind frumos. Am fost si pe litoral la noi, dar n-am vazut vreo scena de asta… E doar un exemplu. As putea sa dau mai multe, si de prin alte locuri, din Romania nu.
bingo! în străinătate, zâmbeam şi eu la toată lumea. pentru că nu mă simţeam agresată de nimeni.
pe bune ! ai vazut vreodata in viata ta mama, soacra de miliardar si multimiliardar in Ro ? sa vezi ce plina de zambete este ? ma lasi, e generalizata chestia, calmo, multe n-au nicio apasare, ba sa te feresti sa calci din greseala vreun pensionar pe bombeuri in Bucuresti ca-ti iei un carut de piata in cap, chiar de invoci o mie de scuze ! da, nu ti-am dat exemplu varsovia sau belgradul trecut cu pensionarii printr-un razboi, vorbesti/ scrii aiurea ca nu stii ! se mimeaza si asta. dar, teama nu era pensionarele, alea or fi asa acrite de la zecile, sa repet ? – zecile de avorturi facute, dar femeile tinere- corporatistele, 30- 40 de ani ce scuza au ? nasu pe sus, mamica, e aroganta cat cuprinde! forget it faza cu violul la buricu’ gol. apropos a trecut moda asta la romance, ca n-am fost de doi ani. nici macar nu-i vorba de zambet, ci de un anumit tip de agresivitate in gesturi si limbaj si atitudine, de vocalize nu mai zic, femeie la terase care urlaaa, da’ urla, zgomotoase, isterice, hancanite ca sa atraga atentia, zambet , duiosie feminitate ? no way
dar ai idee cât de asaltată e orice soacră de miliardar din România de diverse forme de cerşit de la rude şi până la străini tupeişti, pentru simplul fapt că „voi aveţi de unde, măiculiţă”?
aş încadra atitudinea lor tot la posăceală preventivă.
hai, lasa-ma, mai, fata cu tine cum o dai tot nu iese bine, e doar ca tine !
pentru că comentacul n-a venit să discute idei, ci să fie ca el.
scriitoare, jurnalista, actrita, prista, pana mea, dar la comunicare esti zero,
bine că eşti tu as, cu lătrăturile astea de pizdă nefutută
la ascultarea si respectarea celuilalt esti zero,
doar pentru că te-am invitat să gândeşti ce aberezi, vita dracu?
esti proprietara adevarului suprem, n-am vazut macar o singura data sa aprobi, sau macar sa permiti parerea altcuiva,
păi nu ţi-am găzduit-o, în morţii mă-tii de gunoi dobitoc? de ce să aprob ce nu cred? e comunism în pizda mă-tii?
esti de-o incapatanare si orgoliu incredibil, acum stii si cum e si cu babele de miliardari,
da, vaco, ştiu. şi? care pula mea e problema ta?
numa intre babe de miliardari ai trait, m-ai spart, penibil argumente ai. tu stii tot si pe toata lumea ! d-aia esti cuc !de ce mai ai blog daca de fapt tu vrei doar sa vorbesti singura, ai monolage(le) ( vaginului), sa ne spui la toti cat esti de desteapta ? nu, tu nu esti posaca, esti o acritura arhisuficienta.
şi după toate astea, îşi mai şi permite să dea lecţii de respect şi ascultare. uăhăhă.
du-te, băi şi împuşcă-te cu arţăgoşeniile astea.
tu mi-ai prezentat situaţii de viaţă, eu te-am invitat să meditezi mai profund la fiecare în parte.
la care tu, ca vaca proastă, începi să mugeşti la mine ad personam.
du-te-n pula mea şi arţăgoşeşte-te la cine crezi tu că suportă. imbecila pulii.
Cred că asta-i valabil pentru est-europeni în general. Înainte să mă duc la Budapesta m-am zgâit un pic pe site-uri de profil şi asta păreau să remarce vizitatorii occidentalii, că ungurii-s prea mohorâţi.
„Hide your maps and act like hungarian(make the face -i hate everyone and you will look like one)”
În sine mi se pare stupidă pretenţia asta de zâmbete nu numai la tipele de pe stradă, dar şi în relaţii comerciale. La mese de afaceri şi prin delegaţii mergeam cu colegi care se şifonau că de ce nu le zâmbeşte chelnerul / recepţionera / vânzătoarea de la covrigărie, doar suntem clienţi! Mă gândeam să-i lămuresc că e puţin probabil să aibă motive de entuziasm o persoană care trebuie să se descurce cu aproximativ a patra parte din salariul nostru. Dar m-am prins că ar fi un efort zadarnic.
trebuia să le zici: ia lăsaţi un bacşiş copios şi să vedeţi ce vă vor zâmbi.
Pe fond, omul are dreptate. Romancele sint posace. Romanii sint mai veseli. De la alcool.
Explicatia nu e chiar asa abisala (specialitatea tamada-ului Dan Alexe). E chiar simpla. Romancele nemaritate sint posace pentru ca sint nemaritate. Cele maritate sint posace din cauza maritisului. Romancele neposace le cam au si ele cu alcoolul.
Acuma, nu m-as hazarda sa duc pina la capat silogismul afirmind ca tratamentul antidepresiv cu alcool le masculinizeaza pe norocoasele drojdiere. As zice, mai degraba, ca le umanizeaza.
Mai oameni buni, sincer si eu m-am saturat de comportamente de „straini” de tot felul care, in conditiile in care in lumea larga conceptia despre romani nu este cea favorabila, sa zicem, pleaca de la ideea de „romance usuratice” carora daca le arati degetul si mai vorbesti intr-o limba straina le-ai dat pe spate!Si vai de mine, cat de macho esti tu, cat de viril si, daca se poate, in fiecare seara sa „ai alta femeie” (scuzati virgula dupa „si” ). Dupa care, daca nu ti se zambeste, gata, concluziile ca romancele sunt posace. Nu sunt, fratilor!!! In fiecare om exista un instinct de conservare. Din fericire, cunosc si ceva din viata de „afara”…nici acolo nu-ti zambeste lumea tamp daca te uiti la ei. Da, intr-adevar, exista o anumita atitudine, nu atat de ostila, cat preocupata, eu asa vad aceasta problema. In general nu mie pare in regula sa generalizezi pe cateva cazuri particulare, daca altii fac lucrul asta, strict problema lor.
P.S. Daca strainul in cauza a avut intentii curate, daca avea chef de socializare, putea sa incerce sa intre in vorba si cu barbati
P.S. 2 Daca a venit in Romania sa flirteze, atunci e de inteles si sincer imi pare extraordinar de bine ca, pe romaneste, si-a cam luat-o la m$%#… ( In general nu fac parte din categoria celor care privesc cu ostilitate orice strain, sa ma gandesc…”uite mah, a venit asta sa ne f%ta femeile”…dar in cazul asta, bag de seama ca asta s-a intamplat.
poate că exagerezi un pic. doar un pic aşa.
de acord, insa sper ca m-am facut inteles…pana la urma, ideea conteaza…:)
Bine punctat, multi dintre reprezentantii genului pe care-l reprezint sunt marlani, nu le ajunge un simplu si jovial „buna, esti draguta” sau simpatica sau whatever si dupa care sa astepte un un raspuns, trebuie sa zica ceva neanderthalian de de gen „sa ti-o trag, de bunoaca”