Modestie vs. slugărnicie

Discutam ieri cu o prietenă despre modestie, aroganţă şi nuanţe intermediare. Şi ce mă determină să scriu acest text e faptul că ea glorifica „modestia” unei terţe persoane, iar eu îi explicam că acolo este vorba de simplă slugărnicie şi curlingăială, care au cam atâta legătură cu modestia câtă are un peşte cu o bicicletă.

Eu CHIAR sunt fundamental un om modest. Punctul de pornire în raport cu oricine altcineva este 100% respectuos. Evident, până în momentul în care constat că interlocutorul ia respectul meu şi-l foloseşte pe post de hârtie igienică. Atunci o dăm pe mârlăneză, ca măcar să avem un limbaj comun.
Sunt un om modest în sensul că nu-mi arog merite pe care nu le am şi nu mimez că sunt mai mult decât sunt. Nu mă rup în figuri, nu impun nimănui să se dea după mine, interacţiunea cu mine nu te lasă cu impresia „cine pula mea e asta”.

Nu sunt însă un om slugarnic. Nu cred că modestia presupune să aprobi fără discernământ un nume-brand, indiferent ce tâmpenii spune, doar ca să arăţi că eşti modest. Nu cred că modestia presupune să accepţi orice, oricum, doar pentru că X e sus-pus. Nu cred că modestia presupune o atitudine servilă. Respectuoasă, da; dar umilă şi servilă nu. Nu cred că modestia presupune să fii yesman perpetuu şi să nu spui dacă te deranjează ceva.

Şi cred că modestia se împacă ok cu siguranţa de sine şi încrederea în forţele proprii. Slugărnicia nu, pentru că simpla ei existenţă denotă lipsa acestor două. Şi, între noi fie vorba, pe mine mă sperie teribil de tare oamenii slugarnici. Îmi tot imaginez că vor să-mi înfigă un cuţit în spate, dar se abţin şi se poartă frumos, pentru că organele trebuie să fie proaspete la livrare.

Nu în ultimul rând: aţi remarcat cu toţii cum se schimbă slugarnicul, cu 180 de grade, când dă de cineva pe care-l consideră subordonat? Toată atitudinea lui ţipă „Buun, acum că mi-am făcut limba şmirghel de atâta cur lins, e OBLIGAŢIA ta subînţeleasă să faci acelaşi lucru! Trebuie să existe echilibru pe lume!”

Genul ăsta de om ar trebui eliminat cu mitraliera. Pentru o Românie mai curată şi mai uscată.

5 gânduri despre „Modestie vs. slugărnicie

  1. Din pacate, respectul se confunda foarte des cu slugarnicia. Ciudat e ca cei care-ti cer slugarnicie, nu apreciaza respectul.
    Auzisem, prin anii ’90, la un post de radio local, ca omul este ori arogant, ori umil, in functie de oamenii la care se raporteaza. Intotdeauna vei gasi oameni pe care-i vei considera superiori sau inferiori. De aceea e bine sa nu te raportezi, sa nu te compari cu ceilalti oameni, cel putin in interiorul tau.

  2. Lorena, cred ca esti un om impacat cu sine insusi. A propos, modestia nu se mai poarta…sezonul asta! 🙂
    Genul de vietuitoare pe care ai descris-o tu, poarta numele de Lingirica!

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s