„Ţi-am dat unfriend pentru că”

Se amuză Lucian Dan Teodorovici pe wallul lui de faptul că unii oameni cu care nu schimbi o vorbă pe Facebook dispar pur şi simplu, apoi vin să-ţi explice neîntrebaţi: „Ţi-am dat unfriend pentru că…”

Şi într-adevăr, oamenii care fac asta suferă de Sindromul Nebăgatului Suficient în Seamă.

Nu e vina nimănui că userul Gigel e atât de neinteresant că, pur şi simplu, nu simţi nici o nevoie să-l întrebi de sănătate şi virtute. Nu e nici vina mea. Dacă nu simţi să-l întrebi pe Gigel de sănătate, probabil că Gigel e de o plicticoşenie atroce, sau are cea mai lamentabilă conversaţie din universul cunoscut, sau pur şi simplu nu te interesează. Eu nu mă simt vinovată că nu dau semne de viaţă când nu mă simt atrasă să le dau. Faptul că Gigel vrea semne de viaţă nu înseamnă automat că i se şi cuvin. Probabil, o să lansez în curând o superofertă pentru plicticoşi. „Semne de viaţă. 10 la preţ de 9.”

Bun. Şi dacă tu, Gigel, ai dispărut din lista mea, iar eu n-am întrebat pe nimeni „Omaga! Unde e Gigel? Fără el, viaţa e pustiu!” asumă-ţi că nu îmi pasă de ce mi-ai dat unfriend. Pur şi simplu nu mă interesai overall. Nu făceai, nu scriai şi nu comentai nimic care să mă facă să freamăt de nerăbdare: „Oare ce mai scrie Gigel mâine?”

Din păcate, oamenii nu sunt egali. Şi dacă vezi că eşti plictisitor cu spume, măcar nu impune celuilalt o atenţie pe care nimic din fiinţa ta n-o justifică. Nu o arde tot tu superior: „Să ştii că te-am scos din listă”, insinuând că l-ai rănit pe celălalt în străfundul colonului. Nimic nu scoate mai acut în evidenţă ridicolul plicticoşeniei sinistre decât aroganţa.

 

8 gânduri despre „„Ţi-am dat unfriend pentru că”

  1. ahahahaa
    Exact ieri dimineață am primit mesaj explicativ post mortem – m-a pedepsit pentru că nu citeam/răspundeam la mesaje.
    Consider spam orice necunoscut sau orice mesaj de la necunoscuți cu păreri care vreau să-mi rămână necunoscute.

  2. Eu dau acum accept foarte greu si renunt foarte usor. Am avut o perioada in care din cauza de un joc mi-am facut vreo mie de prieteni, dar la un moment dat am realizat ca nu prea ma leaga nimic de oamenii astia. Si am sters, am sters la greu. Acum am ramas cu 70 si daca suntem prea diferiti sau pur si simplu nu ajungem sa schimbam o vorba, sterg. Nu tin sa-mi vada postarile/pozele oameni pe care sa-i plictisesc cu asta. Mi-am sters inclusiv verisoarele primare cand am considerat ca asa e bine pentru mine. Si nu, nu le scriu, n-am ce sa le scriu, e ridicol: ti-am dat unfriend pentru ca…

  3. In urma unui conflict din real life, persoana în cauză a considerat absolut necesar să mă anunțe ca mi-a dat unfriend pe FB. OK, în cazul în care nu am nici un regret în privința întreruperii relației în viata de zi cu zi, ar trebui sa sufăr că am pierdut o relație virtuală? Partea amuzanta e că m-am trezit după câteva zile cu persoana respectivă în lista de followers. Adică nu vrei să mai ai nici o legătură cu X, dar vrei să-i urmărești orice mişcare. Următorul pas a fost block the stalker.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s