Când nu-ţi vine a scrie

Pe când nu făceam nimic la nivel profi (prin profi înţelegând a) foarte frecvent, b) repede şi cu obligaţia livrării la timp c) cu obligaţia de a satisface anumite aşteptări) nu înţelegeam retardul următoarelor fenomene:

Gigel discutând cu un bucătar: Şi zi aşa, nevastă-ta nu-şi poceşte niciodată manichiura, găteşti tu şi acasă, nu?

Gigel cu actor la bere: Băi, Stănică, joacă-mi şi mie ceva.

Gigel cu cunoscut medic la telefon: Pamfile, simt aşa o usturime, dar nu e chiar usturime, e ceva la limita dintre mâncărime şi arsură, cu o durere vagă şi insistentă, tu ce crezi că e?

Când nu faci nimic la modul profi, nu poţi înţelege că UN OM CARE FACE UN CĂCAT TIMP DE MULTE ORE, MULTE LUNI, SE SATURĂ CA DE DRACU’ ŞI UNEORI SE SIMTE GOL PE DINĂUNTRU CÂND E PUS SĂ REIA PROCESUL. ŞI-ŢI FUTE MAMA ÎN GÂND, SISTEMATIC ŞI APĂSAT.

Aşa e şi cu writer’s blockul. Scrii, scrii, şi la un moment dat, după ani şi ani în care mulgi şi mulgi, te pomeneşti lovit de un gol al inspiraţiei de-ţi vine să omori oameni. Pur şi simplu, nu vin cuvintele. Iar ăia care mint că ba da, le vin, o fac „fabricat” – se citeşte adunătura de vorbe goale şi clişee de la o poştă. „Eu scriu repede, n-am probleme”. „Repede, dar cât de retardat sună.”

De aceea, iubesc noul film al lui Martin McDonagh, Seven Psychopaths. Un film doldora de psihopaţi, după cum arată şi titlul, dar care insinuează subtil că sursa tuturor demenţelor e un autor căruia nu-i vine a scrie.

Despre film, aici.

33 de gânduri despre „Când nu-ţi vine a scrie

  1. O cunostinta a unor rude era stomatolog. In repetate randuri, in ocazii sociale, diversi pisalogi, tampiti si nesimtiti se apucau, afland cu ce se ocupa, nu doar sa-i ceara sfaturi medicale, ci sa-i si arate ce aveau prin gura.
    Comentariul omului: „Nu pe bune… daca eram ginecolog ce faceau??”

  2. lorena, poate ca esti neagra in cerul gurii, dar eu cred ca e doar o funingine protectoare, o cocleala de carbune sub care ascunzi de fapt diamantul taios al sensibilitatii tale. si mai cred ca blestemi si spurci neincetat doar pentru ca e mult mai usor asa decat sa iti asumi delicatetea care emana din toti porii fiintei tale. creezi intra-adevar un contrast socant, iar socantul are cu siguranta publicul lui. sper ca aceasta vulgaritate cu care iti tatuezi acum toate cotloanele discursului sa se poata estompa mai tarziu, si sa ramai la fel de virulenta si intransigenta fara tochitura asta de organe sexuale in sos nonsalant.

    e doar o opinie, sper sa scap neinjurat dupa aceasta interventie onesta si deloc agresiva. in fine, eu trecui azi pe la poarta blogului lu’ matale pentru ca sa-ti cer parerea… ma apucai si eu de un blog acum vreo luna (afara de cel personal, ce implineste 4 ani in curand…) si mi-ar place sa vad ce impresie iti face… daca te plictiseste, ma iarta anticipat de deranj.

    ps. este un truism sa spunem ca femeile sunt in general mai profunde decat barbatii, fie si numai sexual vorbind.

    • Blestem şi spurc neîncetat?

      Prietene, eu cred că tu n-ai înţeles nimic din blogul ăsta. Şi cred, sincer, că îţi pierzi vremea inutil pe aici.

      În fond, nu e vina mea că faci parte din categoria de proşti a căror atenţie rămâne cramponată în prima pulă şi au senzaţia că e neîncetată. Că pentru restul lumii, e destul de evident că textele-s 10% argou şi 90% mesaj. Dar atât înţelegi tu din univers. 10%. Du-te frumos înapoi pe blogul tău şi păstoreşte-l sănătos.

      • in cantec rima este altfel
        Si esti neagra in cerul gurii
        Ca magaru’-n varfu’ p****
        Si-ai un cur micut ca sfecla
        Aoleu, buli-ti-as mecla !
        Ca ce fatza ai
        Cand te scoli dupa f**ai…

    • dacă tu-mi spui pe un ton mieros o imbecilitate „vezi: spurci şi blestemi neîncetat”, îmi pot permite să trag concluzia din respectiva imbecilitate că şi autorul ei e un imbecil?

      ia zi, pot sau nu pot?

      • îţi răspund tot eu: da, pot.

        secretul pentru a nu fi categorisit drept un imbecil este să GÂNDEŞTI înainte să tastezi o tâmpenie. apoi, reciteşte şi pune-ţi întrebarea: „îmi asum consecinţele acestei tâmpenii sinistre, care spune despre mine că-s un bou neatent la nuanţe”? „dau „post””? ai tastat-o, ai dat „post”, acum asumă-ţi bărbăteşte consecinţele.

  3. cred ca la tine a devenit un automatism sa jignesti necunoscutii… nu necunoscuţii, idiotule. ţi-am explicat de ce morţii mă-tii m-am enervat pe tine, ce n-ai înţeles, retardatule? în morţii mă-tii cu insistenţele tale de prost. nu ti-am scris pe ton mieros, era doar un amestec de complimente si reprosuri asa cum se gasesc ele in realitate… realitatea morţilor mă-tii de prost mentin complimentele, esti inteligenta si sunt sigur ca disimulezi o mare sensibilitate, insa ferocitatea cu care improsti cu prost, imbecil, tampit, bou, pe proştii retardaţi care nu pricep o idee simplă etc, te fac aproape de nefrecventat de către respectivii proşti. cine morţii vitei proaste de mă-ta te pune să mă frecventezi, vită??. sincer, mi-ar place sa inteleg macar 1% din univers – începe cu idei simple, vită. dacă ai jignit un om din prima, retrage afirmaţia sau sugi pula, cretinule, 10% mi se pare deja fabulos. dar ce sa-i faci, sunt un imbecil care nu cred ca a priceput mare lucru din mecanismele erotismului, asa cum il descriu marii sai teoreticieni, Bataille, Genet, Blanchot, Klossovski si alti dubiosi pe care am avut iluzia ca-i inteleg chiar iluzia, vită. dacă n-ai înţeles-o pe aia simplă cu neîncetatul, e evident că eşti prea retardat pentru a înţelege „ana are mere”, prost sinistru. fara incetarea atacurilor la persoana primare nu poate fi vorba despre niciun dialog intre noi. ce dialog, vită, când TU n-ai priceput nici până la replica asta de ce eşti bou??? poate vorbim doua dialecte semantice diferite. dupa tine eu nu am inteles nimic din blogul tau; sunt curios, tu crezi ca vei intelege ceva din blogul meu ? cerşit de views.(precizez ca nu pun in discutie capacitatiel tale intelectuale, demersul meu nu este unul AGRESIV, intelege te rog, voiam sa stiu daca o sensibilitate ca a ta poate fi atinsa de geamătul demn al unui bărbat veghind agonia iubirii…

    • deci în continuare n-ai înţeles.

      pe un ton mieros sau complimentard (chiar nu-mi pasă), ai îndrăznit să formulezi sinistra tâmpenie: „blestemi şi spurci NEÎNCETAT”.

      Acest „neîncetat” m-a făcut să trag concluzia că eşti un bou care nu înţelege nimic din viaţă şi să vreau să te cari.

      Faptul că-ţi explic de opt ori acelaşi lucru şi tu le latri tot pe ale tale, fără să urmăreşti ce explic, îmi confirmă taman prima impresie.

      Please, oamenii care nu urmăresc ceea ce explic şi bat câmpii paralel nu mă interesează. Te rog, retrage-te.

      În fond, nu sesizezi cât e de penibil să cerşeşti views de la un om care „blestemă şi spurcă neîncetat”? (încheiat citatul.) Marş şi cerşeşte views de la oameni care, după creieraşul tău, blestemă şi spurcă intermitent.

      • Ai o ultimă replică înainte de ban. Dacă nu va fi: „Lorena, îmi cer scuze pentru sinistra tâmpenie ‘blestemi şi spurci neîncetat'”, sau ceva de genul, ai dispărut definitiv în coşul de gunoi.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s