Trec printr-o perioadă de trolaj intens, în care nu mă excită nimic mai mult, decât băgatul de beţe-n roate. Ultima găselniţă: trolatul glumelor, îndeobşte cu o întrebare de baraj ucigaşă. De exemplu ieri, zicea cineva un banc.
Astronauţii americani ajung pe Marte. Coboară de pe navă, merg ce merg şi dau de un baci cu şubă miţoasă.
-De unde eşti dta, bace?
-De la Sibiu.
-Şi cu ce-ai venit aici?
-Cu brânză!
Şi trollingul: Asculţi bancul cu o mină impasibilă, iar la sfârşit întrebi:
-De unde ştiau astronauţii americani româneşte?
Şi i-ai ucis francul. Pampam.
Dragoste la prima cafteală 
Sau de unde stia baciul englezeste….pampam
:))) Citesc postarea cu o mina impasibila, iar la sfarsit intreb: de unde stia trollul, vreau sa zic, trolla, sau trolala, ca nimic nu excita mai mult? :)))
cred că ai ratat un „mă” din text.
troll e altceva. ala nu e troll asa cum nici bancul ala nu e banc. e o mini gluma… chiar o anecdota as putea spune… tipul a incercat sa glumeasca in continuarea glumei dar i-a iesit ceva mai prost ca nebancul :). pampam.
baciu stia engleza
Sadism total. I love this shit. Sau, intr-o alta ordine de idei :”You have a sick, twisted mind! Wanna be friends?” =)))