Telenovela mea preferată

Nici un serial latinoamerican nu m-a cucerit. Nici măcar Dr. House. (Hăhă, ce glumă retardată). Dar, uite, atenţia mi-a fugit pentru o clipă. O secundă de zgâit la televizor şi gata. M-a prins, ce să fac? Admit, casc zilnic gura, exact ca o mătuşă mioapă şi dependentă de tricotat. Stau şi urmăresc telenovela celei mai fascinante drama queen din istoria României. Diva guşată, Adrian Năstase.

Pe bune, nu te-ai fi aşteptat nici o clipă ca Nastasia s-o ia bărbăteşte, cu demnitate, dar tot acest scenariu, cu împuşcătură fake, fular Burberry pătat cu ketchup ca-n nunţile cu fete mari, spitalizare infinită, amânarea la infinit a încarcerării pe bază de fiţe de demoazelă şi toate ameninţările cu CEDO (care CEDO, mă? de când apără CEDO infractori dovediţi?) au neverosimilul şi cusătura cu aţă albă a unei telenovele veritabile.

Dacă cineva ar fi făcut un film cu o poveste ca asta, aţi fi zis că e cel mai tras de păr scenariu posibil şi nu i-aţi fi dat finanţare. Poate lui Sacha Baron Cohen să-i vină vreo idee, să-şi pună o guşă cât casa şi să simuleze la nesfârşit suferinţa.

Idei de tentativă de sinucidere la spital:

-să se lovească singur cu lingura, ca-n filmul ăsta.

-să încerce să se împungă-n inimă cu clanţa uşii.

-să se împuşte zilnic cu un pistol cu apă.

-să se arunce pe fereastră de la parter.

-să se otrăvească bând în fiecare zi Coca Cola diet. (oops, asta chiar funcţionează.)

UPDATE: Mint, de fapt telenovela mă fascina de mult. Uite.

5 gânduri despre „Telenovela mea preferată

  1. Nu ştiu de ce mă duce gândul la singura telenovelă care mi-a atras atenţia: Parcă Maria Fernanda îi zicea. Subiect inept, joc penibil, dar protagonista era frumoasă coz şi mă uitam din când în când, în speranţa deşartă să o văd şi în altă ţinută decât business, preferabil fără ţinută. Şi am văzut-o, tocmai ce încercase să se sinucidă şi era la spital, într-un fular din ghips din care i se vedeau vârful piciorului şi vârful nasului.

  2. Daca cinefila din tine s-o asezat pe filme din anii 60 iti recomand unul: „ORA 25” Scenariu dupe un roman de Virgil Gheorghiu, Producator: Carlo Ponti, hartisti vedete: Virna Lisi, Antony Queen.
    In aceasta opera cinematografica, partial filmata in Romania in decoruri de neuitat, apare un mesaj al propagandei epocii: „Cine limba lunga are, cinci ani va sapa la sare”. Personal, am fost tulburat scena de final.
    Iata parerile, mai vechi, ale unui cetitor avizat:
    Cel mai bun film (dupa Zorba Grecul) al lui Anthony Quinn ( vezi comentariile la http://www.imdb.com/title/tt0062445/).

    Din pacate,MGM nu a reusit ( a se citi nu a vrut) sa „translateze” acest film si pe suport DVD sau VCD. Am vazut filmul de cel putin 10 ori pina cum si l-as mai vedea de inca 1000 de ori.

    Este fascinant.
    Tot filmul, desi este o fictiune, se bazeaza pe realitatea romaneasca.

    Scenele sint fantastice.
    Biserica, Botezul, Petrecerea, Tradarea, Deportaterea, Canalul, Evadarea, Invazia Nemtilor, Lagarul,”Arianul Perfect”, Invazia Rusilor, Sinuciderea, Procesul, Reintregirea Familiei…
    Tot filmul este „acompaniat” de muzica veche…romaneasca.

    Regizat de un francez, filmat in Italia si Yugoslavia…filmul este suflet romanesc. Inca de la inceput te frapeaza „romanitatea” lui Anthony Quinn.

    Daca Nichita Stanescu ar fi vrut sa exprime vizual acel celebru „risu’ plinsu'” cu siguranta ar fi apelat la ultimele secvente din acest film.
    In doar citeva minute, fara sa scoata un cuvint, Anthony Quinn exprima „un veac de singuratate”…romanesca.

    Caut acest film de mai mult de 12 ani. Daca cineva il are pe DVD, VCD sau VHS….i-as fi profund recunoscator daca l-ar share-uii.

    Thank You”

  3. motto: Doaaaamne, vino Doaaaaamne….Să vezi ce-a mai rămaaaaas din oameni.

    constat cu mahnire ca tragicele evenimente petrecute in Zambaccian 16 in seara zilei de 20.06.2012 au relevat adevaratul fel de a fi al autoarei acestui topic – doldora de rautate inumana.
    nu se poate sa faci misto de situatia unui BARBAT DE STAT caruia ii datoram bagarea in NATO si in UE, condamnat la moarte pe nedrept de catre diktatorul basescu sub pretextul pueril al unor nenorocite de insigne, breloace, pixuri, geci si sapcutze inscriptionate cu ADRIAN NASTASE PRESEDINTE (chiar am o astfel de insigna acasa pe care o privesc nostalgic).
    nu este in spirit crestinesc sa-ti bati joc de demnitatea si onoarea acestui BARBAT DE STAT ce a preferat onoarea glontului decat dezonoarea violului din puscariile romanesti pline de tigani tatuati.
    eu te sfatuiesc sa stergi acest articol ce nu-ti face cinste, sa aprinzi cateva lumanari la sfanta biserica intru iertarea propriilor pacate si totodata sa te rogi pentru sanatatea si fericirea familiei Nastase in integralitatea ei: Adrian, Dana, Mihnea si Andrei.
    gestul d.lui Nastase ne-a aratat noua, poporului, cel mai frumos, onorabil, cinstit si plin de demnitate spirit de samurai din politica romanesca.

    poate singurul…

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s