Când eram mic, sugeam pula

Nu există cuvinte care să exprime cât mă enervează pe mine nostalgiile astea de căcat: când eram mic, nu aveam niciodată bani, adulţii erau boi proşti care jonglau cu conceptul de autoritate într-un mod de-ţi venea să le fuţi bocanci în meclă, cratiţa era OBLIGATORIE nu OPŢIONALĂ pentru orice femeie, mentalitatea „trebuie să te măriţi, maică, să fii şi tu în rând cu lumea” domina mai ceva decât teorema lui Pitagora, erai admis la facultate doar cu tone de pile, puteai sta la Bucureşti doar dacă găseai cea mai hidoasă pulă cu buletin de Bucureşti, să te ia de nevastă, dacă nu, primeai repartiţie la Cuca Măcăii, aveai pula confort, pula utilităţi, pula informaţie, pula libertate de exprimare, pula prezervative, pula anticoncepţionale, pula orice ar fi putut însemna o viaţă – aşa cum ţi-o doreşti.

Toţi cei care distribuie căcatul ăsta sinistru pe Facebook sunt proşti de put şi ar merita mutaţi în coteţe, conform IQ-ului. În coteţe nu există nici iPhone, nici laptop şi nici iPad. Sugeţi pula, oi proaste!

 

Cât Tom şi Jerry vedeaţi la televizor, gâştelor? Cinci minute pe săptămână? Şi cum adică „sunteţi nevoiţi”? Sau n-aţi remarcat încă butonul de ON / OFF?

38 de gânduri despre „Când eram mic, sugeam pula

  1. da, băi! ce bătălie era în anii 80, după ce îţi găseai pula/pizda hidoasă cu buletin de oraş închis, nici măcar bucureşti, să prinzi un coteţ hidos de beton în care nici măcar nu aveai apă caldă sau căldură. groaznic.

  2. Când eram mic toţi băieţii de a şasea-şaptea veneam la şcoală cu cuţite de minim 20 cm la brâu, aveam concurs de înfipt în parchet, în spatele clasei.

    Dar, Lorena, stai liniştită la locurili voastre. Chestia pusă de tine e versiunea mai primitivă a unui textuleţ ceva mai lung, dar tradus din americană. Ăla chiar mergea, pentru că la ăia chiar a fost mişto când erau mici, Ceaşcă venea doar rareori prin America, să-i amuze.

    • aşa cum ţie nu-ţi place să fi etichetat în funcţie de ce fuţi sau de ce mănânci, aşa nu le place nici femeilor. în fond, unui bărbat potent nu cred că-i displace cu adevărat relaxarea moravurilor. iar dacă profiţi de ea, apoi tot tu o deplângi, e uşor cam ipocrit, nu?

      • aaaaa.. nu ma plang, doamne fereste! 🙂 niciodata nu judec femeile dupa aspect sau dupa cati kilometri de p… au in ele pana la momentul ala. ceea ce am vrut sa spun e ca am trecut dintr-o extrema in alta, ca societate. nu sunt eu in masura sa judec daca e bine sau nu. 🙂

        • păi nu le au în ele, că le scot după utilizare.

          nu, serios, tu mănânci cârnaţi, să zicem? şi, spre deosebire de sex, cârnaţii rămân (un oarecare timp) în stomacul omului. şi totuşi, n-am auzit pe nimeni formulând judecăţi de genul: „câţi kilometri de cârnaţi ai în tine”.

      • cand eram mic spuneam ca vreau sa ma fac „doctor de femei”…ca orice mincinos timpuriu.Am spus-o chiar si la scoala la idioata intrebare „ce vrei sa te faci cand vei fi mare?”…era la moda „Arta Conversatiei” si in casa se tot polemiza pe cartea Ilenei Vulpescu .Auzisem ca un personaj facea acest job…iar eu nu-l citisem dar nu stiu de ce mi se parea fff cool…Probabil acum stiu…pentru ca sunt curvar.Regresus uterum.

        • eu am raspuns ca vreau sa fiu amanta(auzisem ca mama ii spunea lu tata ca amanta lui o duce mai bine decat noi)…si m-au dus la psiholog

  3. Or fi de cacat randurile alea, insa „nostalgia” aia se incadreaza si in perioada de dupa picarea comunismului. Nu tot ce misca in democratia asta capitalista se compara cu comunismul;) Adica in ’95 te uitai mai mult de cinci minute la Tom&Jerry, jucai sotron si iti spargeai capul la stiu eu ce joc de strada, si nu eram comunisti (macar cu numele). In alta ordine de idei comunisti suntem si acum, mai trebuie sa moara unu’, altu’ pentru a ne spala de tot de ei.
    Si in final, decat sa cumpar iPhone pentru nume si NU pentru performanta mai bine ma tavalesc in noroi cu soldatei si masinute.

    • nu decid eu de ce cumperi tu iPhone, ideea e că nu-ţi bagă nimeni în buzunar nici iPhone, nici iPad, nici altceva. IEI TU DECIZIA, NESILIT DE NIMENI, SĂ CUMPERI SAU NU. Ceea ce nu poţi spune despre vremurile de altădată, când, dacă nu luai la pachet şi cuvântarea toaşului Ceauşescu la al optulea Congres, pula Aventurile lui Huckleberry Finn.

      • Poate ca asa este, eram putoi in vremea aia deci nu-mi dau cu parerea.
        Insa se poate observa ca mare cacat nu s-a schimbat nici acum. Inca sunt oameni importanti care iti dau o bascultanta de mui (ca sa te parafrazez dintr-o postare pe mai veche pe FB) daca nu esti carcasa fizica pe care o vor ei, standard, cu capu’ patrat si tuns baieteste, cam ca pe vremea lu’ Ceasca asta de care vorbim. Comunismul inca exista, insa sub o alta forma… cel putin asa vad eu treaba acum.

  4. Ba jucau, Nedo, că le trebuia să-i trimită în Venam. Şi şotronul nu crezi că l-a patentat Burebista, sărind pe drumurile făcute de romani şi aruncând cu cataroiul de aur. Tot invenţie imperialistă e.

  5. Si sa nu uitam de hidoseniile de grupuri pe facebook gen „Generatia cu cheia de gat” sau „Copiii anilor ’90”. Orice „Pe vremea noastra, maica, nu era asa” ma face sa vomit instant.

  6. Corect, si eu consider ca lamentarile astea se refera la „copilaria” de dupa `89. Acum depinde de la om la om, familie la familie. Eu am avut o copilarie misto in anii `90. Vacante de vara la curte, gradina, mese in aer liber, spatiu, fructe, fotbal, urcat in copaci, gaini, viespi – m-am „batut” odata cu un roi de viespi, noroc ca tin la venin altfel eram pa-pa :)) prieteni de hoinarit etc. Acum e nasol pentru mine. :)) Sunt off topic.

    Legat de subiect – prima data cand am vazut un text d-asta, cu copilaria din anii `90 mi s-a parut interesant si atat. Nu m-a dat pe spate. Dar acum si pe mine ma streseaza. E prea mainstream, toti isi pun la status sau dau comment pe facebook cu asa ceva. Cu o repetitivitate de stai sa te gandesti: ma ala are o memorie mai mare de 3 secunde? E in stare sa scrie ceva folosind mintea lui, sau doar copy / paste. E penibil… si stii, ei se regasesc in chestiile astea! :))

    Aceeasi oameni pun si cuvantari luate tot copy/paste cu dragostea e nu stiu cum… tralala, binele va invinge, dati un like pentru salvat copii din nigeria, ajuta-ma la farmville sa cresc nush ce etc.

  7. Pe mine ma deranjeaza tonul dezaprobator al textului. Tradus in mod sintetic se rezuma la: „Eu sunt mai aproape de moarte decat tine dar copilaria mea a fost mai buna decat copilaria ta”

    Ma enerveaza si aia care sunt nostalgici dupa vremuri in care nici macar nu iesisera din vaginu matern. Cu faze basite de genu: „S-a dus dracu lumea, inainte erau respectate VALORI”. Pe toti acesti imbecili ii invit cordial sa-mi suga cucu. Daca as avea o masina i-as trimite in evul mediu la un gangbang cu vikingi.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s