Răzbunarea, ca armă a prostului

Azi mă doare grav ovarul drept şi am un herpes cât toată buza superioară. Semn că sunt într-o perioadă delicată a lunii, deci a se comenta cu blândeţe. Mulţumesc.

De la doamna Ileana Lucaciu încoace, a apărut un trend absolut penibil printre entelectoalii români. Şi anume: am ajuns acasă într-o zi frumoasă de toamnă, când profa de mate a decis că e mai interesant să se fută la iarbă verde decât să ţină ora – şi, oops, am dat peste tata în pat cu, să zicem, Alex Leo Şerban. Şi atunci m-a cuprins o furie oarbă. Am înţeles brusc de ce nu mai dădea bani acasă de întreţinere şi de ce nu ne mai ducea la zoo.

Şi, entelectoal fiind, răzbunarea mea penibilă este să mă apuc să desfiinţez cu toată fierea din lume următoarea carte a lui Alex Leo Şerban. Nu pentru că opul ar fi fost prost, ci pentru că eu, în sufletul meu mic şi penetrat de fiere, îl urăsc că l-a futut pe tata.

––

Eu, una, consider că asta e o abordare absolut eronată. Dacă Alex Leo Şerban, să zicem, l-a futut pe tata, e dreptul meu să ies în Piaţa Unirii să urlu: „De ce, Alex, de ce!? De ce el, de ce nu eu!!!?” Sau să scriu o postare vitriolantă pe blog despre asta. Sau zece. Sau o sută, dacă îs genul cu idei puţine şi fixe. Sau să-l fut şi eu pe tatăl lui Alex Leo Şerban. Sau pe maică-sa. Sau pe orice altă rudă apropiată. Etc.

––

Dar mi se pare sub demnitatea unui intelectual să calce în picioare opera altuia din motive independente de conţinutul operei respective. Faza asta constituie deja infracţiune de ţăţism sau, cum se numeşte el în cercuri de connoisseuri, „ileanalucacism”.

53 de gânduri despre „Răzbunarea, ca armă a prostului

  1. viaţa sexuală a lui optimvs, de ioan alexandru brătescu voineşti:

    Odată, cînd au venit ţăranii să secere flocii, a mai mare dintre puli n-a alergat repede la chemarea pizdii, şi cum nu ştia să fută, haţ, a prins-o un flăcău sub prohab. ce frică a simţit cînd s-a simţit strînsă în palma flăcăului, numai ea a ştiut; îi bătea inima ca ceasornicul meu de buzunar; dar a avut noroc cu un ţăran bătrîn, care s-a rugat pentru ea:
    – Las-o jos, mă Optimvs, că e păcat de ea, moare. N-o vezi că e de-abia cît luleaua?

  2. aoleu, fataaaaaaa, cat am de citit din urma pana ajung la ziiiii. Plus ca sunt personaje noi despre care eu nu stiu nimic : capulea? optimu/vs? tata lu’ lorena? Cred ca trebuie s-o iau de pe la septembrie, de undeva

  3. – Bine, unchesule, o las, daca spui dumneatale, zise natang flacaul.
    Si-i dadu drumul pulii din causul aspru al palmei.
    Pula, cand se vazu libera dupa atata spaima, ramase buimaca in praf.
    Unde sa se duca ea acum? Suratele ei plecasera demult, iar in lumea asta nu mai cunostea pe nimeni, decat pe baietul asta, care fusese bun cu ea.
    Asa ca se aciua pe langa el, insa, odata eliberata din nadragi, nu il slujea ca la ceilalti flacai de varsta lui, care nu simteau nevoia sa o laude in gura mare.
    Dar ii tinea de urat, se tinea dupa el si i se freca de maini si de fata ca un catel.
    Dupa ceva vreme, din obisnuinta, s-au trezit ca incep sa faca acelasi lucru, fara sa se vorbeasca inainte.
    Dimineata, cand se trezea flacaul, pula era si ea sculata.
    Isi stiau unul altuia rostul asa bine, ca lumea, mai gresind, mai cu buna stiinta, a inceput sa nu ii mai deosebeasca.
    “Ia uite ce a scris pula asta!” se mirau ei.
    “Incetati. Este neindoielnic faptul ca avem de-a face cu un tanar merituos, cu un condei fabulos”, ii potolea domnul Adrian la ferma, unde mergeau cu ouale.
    Oamenii vorbeau ca incep sa semene si la chip, iar domnul Adrian isi spunea in gand ca “modelul constructiv pare sa fie, intr-adevar, glandul, forma ovoidala cu baza usor augmentata”.
    Si fetele din sat, dand nu aveau treaba si ii vedeau ca sunt neatenti, se strecurau pe la spatele lor si loveau tare doua cratite.
    De spaima zgomotului, pula facea pe negandite ce stia ea de mica, atunci cand o prinsese flacaul: o zbughea inspre cei mai apropiati floci, unde se simtea ferita si i se ascundea acolo, sub nas.

  4. De la inceputul acestui articol am dedus ca starea dumneavoastra de sanatate nu e chiar in regula. In mod sigur, daca aveti asa un ciclu de zgomotos, pe ovarele dumneavoastra sunt ceva chisturi. Astea, plus scaderea imunitatii, obiectivata prin herpesul labial superior, impun o consultatie la Vindecator 🙂 .
    Resursele precare de la Dispensarul SF va stau la dispozitie, plus o mare doza de bunavointa din partea asa-zisului medic sf. 🙂
    Va astept cu drag.

  5. @haidamacflorin

    bine ati venit. sa stiti ca ma bucur nespus ca avem un doctor/medic/ salvator de vieti printre noi.
    ati vazut filmul polonez Vraciul ?

  6. Fara suparare, dar vreau sa dezvolt un pic ceea ce ai zis la final <>.
    Mai intai ce inseamna in esentza sa fii connaisseur? Care e diferenta intre un grup mare de oameni specializati intr-un rahat particular, cum ar fi de exemplu creatia literara a vreunui autor dezaxat si alcoolic, si un grup de doar 2-3 indivizi, ciudatzei si retrasi, care se afunda cu toata mintea si fiintza lor intr-un rahat de o mie de ori mai particular, atipic si inutil pt altii (sa zicem studiul tipurilor de legaturi chimice, in functie de temperatura, presiune si frecare, intre atomii de carbon din cauciucul folosit la prezervative, intr-un mediu de imponderabilitate). Tot niste “specialisti” sunt si astia, in legea lor. Diferenta tzine numai de numarul indivizilor componenti in acel cerc, intrucat “utilitatea” lucrului studiat e intotdeauna ceva subiectiv (asa cum pt mine ca inginer e un teritoriu strain domeniul in care activezi tu). Deci, eu cred ca termenul “connaisseur” suna doar trendy-fency si atat, in rest este relativ paaaaana la Dumnezeu.
    In alta ordine de idei, sincer, care este rostul pomenirii unui termen stiut numai de “connaiseuri”? Sa starneasca invidie/respect/admiratie/ciuda/boala rea/sa moara dusmanii ca eu stiu si ei nu? Ca oricum, inevitabil, cineva pasionat de domeniul ala va auzi de expresia aceea mai devreme sau mai tarziu in demersurile lui de cercetare… altul/alta care au doar tangentza cu domeniul de activitate dezbatut vor intreba relaxat doar ca sa intleaga contextul….. iar altii (de ex: eu) nici nu vreau sa stiu de unde vine si unde se duce, ca nu imi foloseste. Eu citesc blogul tau pt ca mi-a placut postarea aia a ta de acum muuult timp cu “ce lula societatii”, in schimb n-am treaba cu jurnalistitca & co, astept doar postarile cu subiecte mai domestice 🙂 Cheers!

    • eram ironică, plm. nici măcar n-am avut răbdare să citesc tot ce ai aberat tu acolo, când am văzut că şi tu, ca şi proasta de optimvs, te-ai lansat în explicarea teoriei chibritului, doar pentru că nu te prinzi de ironii.

      nu ne mai futeeeeţi pe dreaaaaptaaaaaa. că reacţionez uşor irascibil la antihaji şi apoi te duci şi tu la cocalar pe blog să te plângi de fisură anală.

  7. ok, nu te mai ambala si nu mai vorbi asa urat ca nu a dat nimeni cu parul. nu te-a acuzat nimeni de nimic, ce ai de te superi in halul asta? pe bune. fii mai calma, ca nu am avut nicio intentie idioata. ca nu m-am prins de ironie e ok, merci de argument, dar nu mai arunca cu asa vorbe grele ca nu ti-a facut nimeni niciun rau. chill

    • că nu te-ai prins de ironie, dar te-ai simţit impulsionat să ţii un spici moralizator şi antihaz nu e ok.

      e grav.

      denotă că ai putea ajunge un boşorog incapabil de a sesiza chestii, dar plicticos şi futător la icre, pe care-l va urî toată lumea din jur.

      decât să plângi ca pizda că te-am muit, mai bine mulţumeşte-mi că te-am avertizat asupra unui pericol care te paşte.

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s