Pomelnic de ziua lui Ceauşescu (şi nu numai)

Leapşă de aici

Se porneşte de la ipoteza „ce bine ar fi fost dacă Ceaşcă ar fi trăit.”

Nu? Dintr-a patra, când învăţătoarea mi-a descoperit talentul de a versifica, m-a obligat să scriu poezii despre partid. Azi, aş fi fost o mare poiată. A neamului. Sau aş fi murit pe la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Nu aş fi avut şansa de a fugi de la Academia de Studii Economice, unde insista mama să mă dea cu de-a sila, încălcând fără milă dorinţele şi felul meu de a fi – că doar ea, ca părinte, ştia mereu ce era mai bine pentru mine! – ci ar fi trebuit să devin un economist fără vocaţie, un contabil ratat de la vreo întreprindere de stat şi de şezut. Poate după câţiva ani de plictiseală şi neintegrare în colectiv, m-aş fi sinucis. iar mama s-ar fi lamentat: „dragă, după câte am făcut pentru ea… mă face de râs în faţa vecinilor”.

Dacă Ceauşescu ar fi trăit, ar fi trebuit să perorăm cu toţii fraze învăţate cu de-a sila despre societatea multilateral dezvoltată. şi ne-am fi pândit unul pe altul, întrebându-ne care e securistul care îi dă pe ceilalţi în gât că spun bancuri cu nea Nicu şi coana Leana. Am fi tremurat de frică, întrebându-ne când o să fim arestaţi, şi pentru ce, ar fi existat aceeaşi corupţie, şpăgăraie, şi pe atunci mureau oamenii cu sutele prin spitale, numai că despre toate astea se tăcea.

Şi unii duc lipsa acestui sistem. Da, nene, e greu să munceşti, e mai simplu să-ţi pice mura în gură. E greu să discerni, e mai greu să reciţi fraze învăţate pe dinafară. E greu să îţi controlezi comportamentul, e mai simplu să îţi impună alţii regulamente de ordine, cu pumnul şi bocancul.

La mulţi ani, nea Nicu!

Leapşa merge la cei ce l-au prins pe Ceauşescu de picior – deci cei cu o oarecare vechime: guru Mike, Cultural SF şi medicul meu preferat, zis şi dulce Corn .

LATER EDIT: Pe vremea lui Ceauşescu, noi – eu şi cu dumneavoastră – nu am fi ştiut unii de existenţa altora.

LATER EDIT 2: Filmuleţ de pe blogul Roxanei Iordache. Uite după ce plâng nostalgicii:

Şi uite-l pe „mult-iubitul tată al poporului”, în persoană:

78 de gânduri despre „Pomelnic de ziua lui Ceauşescu (şi nu numai)

  1. Daca ar fi trait Ceasca, fiecare ar fi avut un apartament si un loc de munca. Dar nu ar fi avut: – lumina
    – caldura
    – programe tv
    – libertate de exprimare
    – emisiuni si muzica de calitate
    Acum, le avem, putem alege. de ce nu e mai bine? Asta e intrebarea. Daca ar fi mai bine, nu am mai avea nostalgii inutile. Nu crezi?

  2. M-ai inteles gresit. Nu-s in text. Eu ma refeream la oamenii care au asemenea nostalgii(ca si mie uneori imi pare rau, no).Am zis si eu despre ce dezavantaje erau atunci si ca acum de ce ne merge asa de rau. Scuze daca am fost rau inteleasa.Am vorbit la modul general, ca un om care a trait atunci si inca tot asteapta sa fie mai bine, dar nu e. Doar ca suntem liberi si putem vorbi ce vrem.La aia ma refeream.

  3. „Şi unii duc lipsa acestui sistem” – nu cred ca duc lipsa intregului sistem oamenii, ci a unor lucruri din cadrul lui: siguranta mai mare, respectul dintre oameni, siguranta in scoli, asigurarea unui loc de munca.Sunt multe de spus. Si nu ne-am mai gandi la asta, daca am trai mai bine, cred eu.

  4. ce siguranţă? au uitat teama cu care spuneau bancuri, groaza că îi va sălta cineva?

    ce respect? pe atunci, omul nu era decât un pion aplaudac, în slujba sistemului.

    siguranţa cui în şcoli? eu ca elev eram pusă să memorez mecanic tot soiul de tâmpenii socialiste, şi obligată să le reproduc la virgulă. treceam clasa, întocmai ca ultimul corigent, şi nu aveam voie să mă remarc prin nimic. ce n-aş da să fi existat pe atunci oportunităţile de azi!
    în clasa a doua, m-au forţat să mă duc să recoltez cartofi. în vacanţe, mă luau la program festiv de 23 august. nu eram decât extremitatea piciorului din stânga al literei A.

    ce loc de muncă? îţi ofereau respectivele locuri de muncă vreo împlinire sufletească? făceai ce îţi plăcea cu adevărat? sau semnai condici, lingeai cururi şi îţi făceai autocritica pentru că aşa voiau muşchii lor?

  5. Deci, punctual:
    – ma refeream la sigurantza pe strada, cand puteai veni noaptea si nu se lega niciun colorat de tine sa iti ia ceva
    – in scoli profii erau respectati
    – eu am recitat poezii din Eminescu, altele decat „Imparat si proletar”. Nu am repetat chestii comuniste. Bine, am avut in generala o diriga care ne f…la cap cu politica si cu ateismul, dar am facut si materie serioasa
    – nu stiam ca si copiii din generala erau scosi la practica agricola, dar te puteau scuti medical. Eu am probleme cu picioarele si m-au scutit.Am muncit intr-o fabrica o munca usoara in acel timp
    – la program festiv… acolo am recitat si io de cateva ori, dar nu m-o obligat nimeni, am vrut eu. Recitam si la concursul Eminescu, nu e problema
    – loc de munca…bine, nu cred ca intotdeauna era cel mai grozav, eu am intrat la facultate in 89, nu am lucrat in acel timp.Dar nu e mai bine cu un loc de munca decat somer? Cine a lins cururi atunci, linge si acum.Bine, si lume batuta in cap era atunci, of si vai!
    – referitor la facultate, nu am facut istoria ca sa nu invat tampeniile ceausiste. Sa nu mint elevii. La literatura e altceva.Un text e interpretabil.
    – Tampeniile socialiste de la informari politice- bun, acolo depindea de cat de comunist era cel care ti le preda.
    Eu am scris asa pt ca m-am gandit sa pun lucrurile bune de atunci in comparatie cu cele rele…dar raul cantareste mai mult.Pacat!

  6. ca in Shawshank redemption, daca te duce capul sa iesi din toate mizeriile astea, pe partea cealalta vei fi foarte curat si liber.

    ar fi si variantele: ramai si accepti soarta; incerci sa iesi dar te ineci pe drum; reusesti sa iesi si cand te vezi liber simti frica(paradoxal) si vrei inapoi;
    *iesi si da un camion de la Petrom peste tine, vine o salvare, te duce la spital, te lasa 4 ore pe o targa, iti pune o perfuzie gresita… in final tot mori, asta asa ca sa nu creada nimeni ca oamenii sunt mai buni.

    Sunt pasi mari pe care i-am facut iar acum suntem liberi sa alegem, eu nu ma simt limitat din exterior, eventual ma limitez singur cateodata, depinde de mine.

  7. -am mai auzit de poşete furate şi de femei înghesuite în tufiş şi atunci. ce-i drept, nu ca acum. oricum, pe atunci atrocităţile „erau măturate sub preş”, să ştie cât mai puţini de ele.
    -profii sunt doar o categorie profesională, deci nu poţi combate lipsa de interes arătată de sistemul de atunci valorii omului ca individ de sine stătător, exemplificând printr-o singură categorie socială respectată.
    şi chiar şi aşa: profii erau respectaţi, iar elevii, trataţi ca nişte viermi umili. unde mai e echilibrul?
    -tu ai crescut, dacă nu mă înşel, în anii mai relaxaţi- anii 70. propaganda şi frecarea la icre s-au împuţit rău de tot pe măsură ce toaşa punea mâna pe bulan.
    -la program festiv, dacă nu te duceai, te făcea pionier în runda a 3-a sau a 4-a, şi găsea o mie de alte forme să îţi scoată pe nas faptul că nu te-ai dus.
    -şomer nu eşti nici acum, dacă vrei cu adevărat să munceşti. mai ales că graniţele sunt libere.

  8. pe vremea lui ceausescu, eu nu as fi aparut, pentru ca tu nu ti-ai fi facut blog, nu ai fi cunoscut alti actuali blogeri si nu m-ati fi inventat

Poştă şi tu ceva. Da' pe tonul pe care vrei să-l folosesc şi eu cu tine

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s