Băieţi dela 1930

Vă citam acu’ câteva posturi din publicaţia interbelică Gazeta noastră ilustrată. Dar, pentru că e ilustrată genial, am selectat poze din ea având ca temă bărbatul acelor vremuri şi preocupările sale fascinante, pentru un material pe Vice.

Un material la care a contribuit Nikonul meu mai mult decât mine, pentru că azi dimineaţa, la ora 8, stăteam în balcon, în chiloţi şi tricou, potrivind în fel şi chip revistele vechi în aşa fel încât să dea lumina bine şi să iasă pozele cât mai puţin blurate şi cât mai ok.

Captionurile originale aveau atâta haz, încât n-am considerat că aş avea ceva de adăugat. (Şi insist, nu uitaţi paginile 2 şi 3)

Click aici şi enjoy!

Idioţi siniştri de facebook

 

Idiotul cocalar 

 

“pst, pst! cf, draga? aretzi bn. trek săptămâna viitoare prin buk si poate n v3d3m. “

R: mori ucis de o hoardă de ţigani într-o baltă de sânge, cu un cuţit în abdomen.

Idiotul cretin-agresiv 

“făăăă, te crezi jmekeră, fă? te crezi tare? jtii k dak îţi ies eu yn kale t sparg.”

R: mori ucis de o hoardă de ţigani într-o baltă de sânge, cu două cuţite înfipte în abdomen.

 

Idiotul libidinos-provocator 

“Vaaai, Lorena, mersi de accept. Eşti idolul meu. Nu te citesc, dar îmi placi aşa ca om.”

R: Du-te-n morţii mă-tii de jeg cretin, care crezi că provocarea ta te face unic şi neasemuit. Deocamdată nu ai cum să placi aşa ca om pe cineva pe care-l cunoşti doar după scris. Mori şi tu şi mă-ta, ucişi de o hoardă de ţigani, într-o baltă de sânge, cu un set întreg de cuţite înfipte în abdomen, dar evitând organe vitale, să sângeraţi şi să muriţi lent.

Idiotul figurant-înfumurat

“Greu cu conotaţiile absconse ale rafinamentului structural al unei logici inerente unei spiritualităţi ludico – disipate, nu?”

La ce te referi concret?

“Ăhă, ştiam eu că-s prea deştept pentru tine”.

R: Mori cu toată familia ta, ucişi de o hoardă de ţigani, într-o baltă de sânge, împunşi numai cu pioneze în ficat şi în fiecare vertebră. Aveam opt ani când îmi băteam joc de proştii din şcoală cu neologismele astea. Ce morţii mă-tii ăleia retarde vrei să demonstrezi, că eşti la nivelul meu de la opt ani? Cât de jalnic să fie cineva încât să bântuie ca prostul pe facebook, spărgându-se în sinergiile faptelor, să se mintă singur că e telectoal?

Idiotul sinistru fără ocupaţie 

“Bună. Bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla bla. BLA!”

R: Pe tine să te prindă sus-numita hoardă de ţigani şi să te pună să scotoceşti în gunoaie până leşini de oboseală, să-ţi ia tot ce găseşti şi să te lase flămând, să vedem de ce mori prima oară, de surmenaj sau de foame.

Nota bene: adeseori, aceste categorii se întrepătrund. Caz în care se aplică urarea mai nasoală.

Cum să conservăm frunzișul de toamnă + Instinct Primar 5

Toamna, geniala pictoriță, începe să coloreze copacii și arbuștii în nuanțele cele mai variate, dela galbenul palid al mestecenilor, până la maroul închis al poroambelor. Cât de încântător e un buchet de frunze de toamnă în camera noastră! Ce minunat împodobește masa un astfel de mănunchiu, artistic aranjat! Dar ce păcat, că frumusețea crengilor rupte din pădurea autumnală ține atât de puțin! Că, chiar a doua zi, frunzele încep să se strângă, să se usuce, să-și piardă coloritul viu!

Există totuș un mijloc foarte simplu de a păstra un astfel de buchet intact timp de un an, sau poate chiar doi. N’avem decât să punem mănunchiul proaspăt cules la un loc rece, unde-l lăsăm trei zile. Pe urmă, călcăm frunză după frunză cu un fier călduț. Osteneala noastră ne e răsplătită prin frumusețea durabilă de acum înainte, a buchetului.

Și pentrucă vorbim de conservarea plantelor, să dăm aici și rețeta pentru păstrarea cununei de mirt. Multe mirese ar dori, desigur, să conserve această podoabă a celei mai însemnate zile din viața lor.

Muiem în acest scop cununa într’o soluție de parafină solidă în benzol, în proporție de 1:10. După ce scoatem cununa, lăsăm lichidul să se scurgă bine și o uscăm în aer liber.

(din Gazeta noastră ilustrată, nr. 109 / 1930)

Așa se scria acum 80 de ani. Azi se scrie așa.

 

 

Cel mai bine îmi ies materialele cu curve

Aşa cum orice război porneşte de la o femeie, orice mişcare feministă are la bază minim un tip. Felinarul Roşu, noul site al saloanelor erotice iniţiat de fetele supărate pe colegele lor care atrag păcălicii de pe net cu poze false, nu face excepţie. Verva revoluţionară a dat în expertele masajului erotic atunci când fetele autentice s-au enervat pe curvele nesimţite care atrag fraierii cu poze de fotomodele din Uzbekistan şi şi-au făcut un site cu poze reale, verificate la sânge. Singurele acceptate pe site sunt cele care se pozează cu sigla Felinarului Roşu în mână.

Când iei legătura cu persoanele de pe site, descoperi că acesta este, de fapt…

Read the rest at Vice Magazine: BĂIEȚII DE LA FELINARUL ROȘU – Vice la zi

 

P. S. Nu uitaţi că textele de pe Vice au paginile 2 şi 3.

Babele şi mâncarea

Post inspirat de aici:

Măritul Dictator

finalul e genial: “Restul meniului de nuntă pe click.ro”

De ce a costat 600 de euro tacâmul la nunta lui Borcea: ce conţine meniul

www.realitatea.net

Ăsta, vă zic eu, este un articol special pentru babe. Nimănui altcuiva nu cred să-i pese ce-au mâncat unii la o petrecere la care ei n-au fost invitaţi. Interesul pentru ce-a băgat altul la ghiozdan e atât de hidos, încât nu poate fi depăşit decât de interesul de tip “aşa, şi a futut-o negrul pe mă-ta?”

Aveam o bunică. Ori de câte ori mă duceam în vizită la cineva, sau într-o tabără, sau oriunde, veneam acasă şi povesteam: “Am dat foc unui sat de ţigani, am prins un şobolan şi l-am belit viu, am făcut sex în grup, am fumat cu curu’ etc”. Bunica asta a mea: “Da, da, bine, dar ce-aţi mâncat?” “Nu mai ţin minte”. De fapt, ţineam, dar mă enerva faptul că îmi întrerupea peripeţiile palpitante cu ceva atât de irelevant.

Axioma Lupu de atunci şi de acum: Dacă te distrezi undeva, poţi mânca pâine cu parizer şi ceapă şi tot te distrezi. Dacă e nasol, nici cel mai rafinat pate de foie gras nu schimbă situaţia.

O altă babă din familie avea o prietenă care s-a dus să viiziteze America. După excursie, şi-a adunat prietenele babe la o vizionare de filme, diafilme, chestii interesante. Şi baba din familie, obidită: “Bă, şi nu ne-a dat să mâncăm absolut nimic. E posibil aşa ceva?”

Şi nedo:

nedo: supeeeerb
nedo: eu ştiam o babă, doamna mimi
nedo: care s-a dus la fiică-sa în america
nedo: sau canada, în fine
nedo: şi tot ce-a văzut ea acolo, cît de mari şi de pline erau supermarketurile
nedo: la noi erau deja cora, metro

Poate că suntem o naţie de calici fomişti. Altfel nu se explică pasiunea asta sinistră pentru ce mănâncă altul.

 

Uite un filmuleţ cu adevărat comic de la nunta aia:

http://www.click.ro/vedete/romanesti/Gigi-Becali-total-finului-Borcea_0_1239476053.html

 

Şi încă o postare inutilă la care o să trolaţi penal

Că iar mă fute lenea năpraznică.

Uite un bărbat pe care l-aş fi futut dacă n-am fi fost grav defazaţi din mai multe puncte de vedere.

lorena lupu: băăăăă
lorena lupu: s-a băgat în seamă pe fb cu mine unu, îşi zice Sclav Umil şi are zeci de poze cu el încătuşat şi umilit
lorena lupu: îmi laudă pozele
lorena lupu: se referă sigur la alea cu mine cătrănită şi bitchy
nedo: așa
lorena lupu: fac un trolaj să-l pun pe blog?
nedo: cu el?
lorena lupu: gen: îl încurajez să-mi povestească fanteziile lui, îi dau apă la moară
nedo: da, și îi schimbi numele cu ostap bender.

Mess of the Day

Ca de obicei când mă fute o lene năpraznică în menajatrua cu o lipsă de inspiraţie îmbujorată şi bârzoetă, pun o discuţie de mess:
Ostap: bă, ăştia de la ziar toţi îs lobotomizaţi înainte de angajare?
lorena lupu: but of course
lorena lupu: şi mie mi-au zis că e obligatoriu dacă vreau job
Ostap:

La sosirea echipajelor SMURD, copilul a fost găsit decedat şi încarcerat, iar mama lui, Simona Irimia, din localitatea Salcea, tot moartă, dar aflată la o distanţă mai mare.

Ostap: cum să nu râzi la aşa ştiri?

Postare onirică

Era fotografia unei doamne de altădată, în vitrina unui anticariat. O cumpără dintr-un impuls pe care nu şi-l putu explica. Poate era din cauza coafurii elaborate, poate era din cauza liniei graţioase a gâtului, sau din cauza buzelor apetisante şi totodată aristocratice. Coloritul sepia nu-i permitea să distingă nuanţa ochilor, dar era o culoare deschisă, poate verde, poate mov ca al lui Liz Taylor tânără.

-Doamnă, îmi permiteţi să vă agăţ într-un cui din modestul meu apartament?

Fotografia, logic, nu răspunse. Dar în fiecare seară, când stingea lumina şi lăsa aprinsă doar o veioză – nu putea nici acum să doarmă cu lumina complet stinsă, pentru că gândacul ăla sinistru, negru, pe care îl găsise pe obraz la 6 ani îi bântuia şi acum orice clipă de beznă – ochii ei se umpleau de o lucire misterioasă. Iar el aştepta cu răbdare noaptea în care ea îl va fura, îl va duce într-o sală misterioasă de bal şi îl va învălui într-un foşnet mătăsos de rochie cu trenă interminabilă.

Dar, bineînţeles, asta nu s-a întâmplat niciodată, că fotografiile nu fură oameni.

Traduttore traditore

Un traducător: dă forward ca să îţi fur clientul dupaia (12:22:22 PM)
O traducătoare: da da dau (12:22:32 PM)
Aceeaşi traducătoare: e o piţipoancă hoaţă (12:23:32 PM)
Traducătorul de mai sus: se fute? (12:23:42 PM)
Traducătoarea de mai susul susului: siguuur (12:23:43 PM)
Traducătorul de mai josul susului: ia întreab-o (12:23:46 PM)
Traducătoarea: da’ pe bani (12:24:01 PM)
Tot ea: am băgat în mail (12:24:15 PM)
El: înseamnă că de traducerea asta mă pupă aşa, rece şi distant (12:24:18 PM)
Tot el: păpulă (12:24:37 PM)
Ea: ţi-o scuipă poate (12:24:41 PM)
El: (12:24:43 PM)
Iar ea: Şi o lasă aşa

Instinct Primar 4. Am un vis.

Am un vis, ca Martin Luther King. Am un vis cu o lume în care toţi politicienii vor purta pene albe în fund, ca vedetele de showbiz, iar vedetele de showbiz vor ţine speech-uri de awareness. Am un vis cu politicieni care se lăfăie în tabloide făcându-se de căcat, iar vedetele susţin pacea lumii şi prietenia dintre popare. Unul dintre oamenii pe care se sprijină visul meu este primarul din Voluntari, Florentin „Gabi-Fii-Rea” Pandele.

Read the rest at Vice Magazine: INSTINCT PRIMAR, DUBLA 4 – Vice la zi