-Eu vreau să arăt bine în coşciug. O să zic s-o cheme pe doamna Măriuţa, să-mi pună părul pe bigudiuri.
-Aaa, eu am dat comandă la Avon, să-mi iau creion de sprâncene. Am aşa sprâncene urâte şi albe, măcar la groapă să fie frumoase.
A treia stă, cugetă o clipă…
-Io m-am gândit să îmi pun şi io inel în buric ca astea tinere. De ce să nu fiu şi io modernă?



aprilie 6, 2008 la 10:46 pm
Mda
aprilie 6, 2008 la 11:03 pm
Doamnele se respecta, vor sa arate bine on orice situatie… Tot in metrou si tot despre niste doamne in varsta am scris si eu.
aprilie 6, 2008 la 11:08 pm
Da, aşa e.
localulglobal: Vă rog să nu mai lăsaţi linkuri cu blogul vostru la capătul postării câtă vreme le aveţi la nume.
aprilie 6, 2008 la 11:45 pm
Mey, e foarte haioasa discutia si sunt absolut convins ca e reala. Dar ce nu inteleg eu e cum de poti sa fi tu sigura ca babele chiar vorbeau serios, pe bune? Daca erau actrite, teai gandit la asta? Ca deacuma toata lumea e actor, pana si Bucurenciu.
aprilie 6, 2008 la 11:48 pm
Am scris eu “discuţie serioasă, pe bune” sau doar “discuţie reală”? Iar dacă vrei să îţi arăt diploma mea de absolventă ATF ne întâlnim undeva şi ţi-o arăt
aprilie 7, 2008 la 12:07 am
Nu ca cum ziceam deacuma toata lumea e actor.
aprilie 7, 2008 la 12:15 am
îhî.
aprilie 7, 2008 la 3:32 am
Scuzama am gresit. Trebuia sa zic actor, sau daca e lezbianca actrita.
aprilie 7, 2008 la 8:44 am
Misto discutie si specific tie sa o redai.
Sa ai o saptamana buna!
aprilie 7, 2008 la 9:17 am
hai că p-aia cu buricul n-o mai cred…
o îngroapă dezbrăcată?
brrr…
aprilie 7, 2008 la 10:38 am
cata creativitate pe babatii
) is petrec 99,9% din viata barfind si blamand tineretul si in ultima suflare isi imagineaza morminte faraonice cu inspiratie moderna. nu prea au avut parte de libertate in atatia ani saracutele si de abia acum reusesc si ele sa inteleaga aceasta nevoie. tare mai rad si eu de babutele astea, mie chiar imi sunt dragi
.
aprilie 7, 2008 la 12:50 pm
well, sunt mai multe explicatii… una ar fi ca de la o varsta unii batrani (si aici nu fac vreo discriminare ci ma refer strict la unii batrani sau mai bine spus oameni in varsta) dau in mintea copiilor sau a adolescentilor… o alta ar fi ca in lipsa de ocupatie – de asemenea e de inteles – gasesc modalitati de petrecere a timpului… si o ultima explicatie ar fi ca poate pur si simplu vor sa arate bine pentru prietenele care vor vorbi dupa despre persoana care nu mai e… ca sunt actrite, asta e adevarat, toti suntem niste actori pe scena vietii… anyway, trecand peste aspectul destul de creepy al conversatiei, trebuie sa recunoastem ca nu au ramas incremenite in trecut si ca intr-un fel mai ciudat s-au adaptat vremurilor… e si asta o realizare, zic eu…
aprilie 7, 2008 la 2:58 pm
Bătrânele astea, la ce le e gândul…
)
aprilie 7, 2008 la 3:17 pm
aprilie 7, 2008 la 3:43 pm
bunica mea periodic ne chema si ne facea inventarul hainelor ei “de moarte”: lenjeria, rochita, palaria, “pardisiul daca e toamna, daca nu, franelul alb”, ciorapii, pantofii…
cand a murit am constatat ca o parte erau putrede, si i-am luat totul absolut nou.
si ea a vrut sa fie o moarta frumoasa, cu bigudiuri si toate cele
ultima vanitate si cea mai induiosatoare.
aprilie 7, 2008 la 4:13 pm
Te face să te întrebi unde sunt babele deştepte, elevate, trecute prin facultate (făcută în perioada interbelică poate), pe care dacă mă gândesc mai bine le-aş numi doamne în vârstă. Unde sunt aceste doamne care vorbesc despre problemele morale aduse de clonare, sau despre acel distins domn Somerset Maugham pe care ele il citeau in facultate ?
aprilie 7, 2008 la 4:36 pm
nu creeeeeeeeeed
aprilie 7, 2008 la 4:55 pm
Asta merita o imbrancitura a la Elaine Benes ” Get outta here ”
aprilie 7, 2008 la 4:56 pm
Tara arde si babele se piaptana
aprilie 7, 2008 la 4:58 pm
@ dadatroll
)
ma distreaza teribil pasiunea pe care o ai mai nou pentru bucurenci
aprilie 7, 2008 la 5:12 pm
Fain de tot.
Un lifting facial,epilare,liposuctie ceva…nimic?
oricum,frumos ca pot vorbi asa senine despre moarte.
aprilie 7, 2008 la 5:15 pm
Si care e faza? Saracele! Se gandesc si ele cum e mai bine , viitorul lor e in pamant. Soooo
aprilie 7, 2008 la 8:15 pm
Interesant, “domnisoarele” din metrou isi doresc sa fie moderne si frumoase cand vor intalni vidul absolut. Dar cui ii pasa cum arata Ioneasca la 80 de ani, cand ea se va muzeifica intr-o lada ingropata sub 15 metri ?
Sa pastrez un ton hazliu, intrarea in harem e pazita de eunuci, deci faza cu impresionatul pica.
aprilie 7, 2008 la 8:38 pm
aprilie 7, 2008 la 8:38 pm
e pi bunii? daca e pi bunii, n-am ce zice. tot respectu’ la babe.
aprilie 7, 2008 la 10:38 pm
dadatroll: dacă tu crezi că mă impresionează fazele de genul ăsta, înseamnă că nu mă cunoşti deloc.
cineva: mulţumesc.
ametzitul: coboram la staţia următoare. aşa că am prins doar atât.
claudiu: să ştii că astea erau foarte vesele, nu mi le imaginez “blamând tineretul”.
aprilie 7, 2008 la 10:43 pm
daniel: cum o fi, cum n-o fi, a fost funny.
snapto, simonarrr.
) făcea tot metroul.
smilla: într-adevăr, ultima vanitate şi cea mai înduioşătoare. parol!
razvan: despre maugham vorbim noi. la postarea imediat următoare.
ullise, moshcalifar: vi se pare că un dialog ca ăsta ar fi putut fi inventat? acum, pe bune…
aprilie 7, 2008 la 10:50 pm
printre picaturi: nu, nu. stabilesc cum se vor pieptăna postmortem.
dana: aşa e dadatroll. i se pune periodic pata pe câte cineva. mic secret: dacă zice de naşpa, îl editez.
rezambet: repet, am ratat continuarea discuţiei, că aveam de coborât.
dar dacă am plimbat-o în cap toată ziua, e clar că mi-a plăcut.
didi: da, de fapt, discuţia e tragică. buuună observaţie! îmi place că tu spui lucruri spectaculos de inteligente în comentarii, şi totodată, ai un ton atât de delicat de a le spune…
calibro. hai, mă, de ce să fim răi? bătrâneţea însăşi e cea mai mare cruzime a naturii.
urbanreality: sunt tinere pe interior, ce vrei?
aprilie 7, 2008 la 11:02 pm
Pai da trebuie sa fi politicaly corect, adica nu se zice numai actor ci si actrita, ca tine.
aprilie 7, 2008 la 11:04 pm
eu vazui putina ironie, nah… am zis ca-mi sunt dragi:)
aprilie 7, 2008 la 11:07 pm
dadatroll: aha, av cors.
claudiu: şi mie
. la mine, ironia uneori e o formă de drag.
aprilie 7, 2008 la 11:52 pm
Se spune ca e bine sa razi de batrani ca sa ajungi ca ei ( adica batran ). Problema e ca atunci cand ajungem la batranete o sa rada si altii de noi … Apropo de batranete si servicii pentru lumea de dincolo … am vazut o companie chinezeasca care face carticele si filmulete pentru morti pe care rudele decedatului sa le imparta la cei prezenti la funerarii … deci probabil ca o sa ajunga si la noi moda cu coliva, cd-ul media si carticica. Asa ca daca imping lucrurile mai departe … de unde stii ca babele nu vroiau sa fie trendy ? poate vroiau sa si faca si CD-uri
)
aprilie 8, 2008 la 12:01 am
nici nu mă îndoiesc că o să fiu o babă la fel de haioasă ca astea trei. şi ştii ceva? prefer să fiu genul de babă cu piercing, decât genul de babă acră şi ciufută.
aprilie 8, 2008 la 12:36 am
daaaaa!!! asta e spiritul!!
bunicul unui prieten, om sanatos de la munte, crapa lemne la 92 de ani si radea copios atunci murea cate un vecin “uite l-a luat si pe ala, de bun ce a fost”. din pacate s-a inecat cu un sambure de la o pruna si a murit si el acum un an sau doi. e bestiala povestea, el ne-a lasat rasul in fata mortii si dupa ea, si observ ca demoralizarea nu exista decat la cei mai slabi..
deosebita captura a unei discutii, inseamna ca si babutele debordeaza de energie!
aprilie 8, 2008 la 4:22 am
majika mea a zis inainte de a muri, sa fim cu totii acolo, sa ne simta, si… a vrut musai sa nu ia nimik cu ea, dar a tinut sa ne aminteasca tuturor sa-i pastram vii pildele si tot ce ne-a sfatuit…

batranele cred, au o atitudine pozitiva in fata mortii, zambesc si glumesc, de parca ar fi pregatite sa o intampine, e intelepciune dincolo de glumele lor, noi nu prea stim sa o ” rumegam ”
si iar ne-ai dat o tema de casa Lorena
felicitari si succes,respecte,
Sibilla
aprilie 8, 2008 la 6:53 am
inteleg ironia, nu iti fa probleme, dar chiar imi era mila de bietele babe. pe min e ma irita persoanele care urca o statie pe un microbuz aglomerat, te calca in picioare cand tu te grabesti la serviciu. si nu sunt doar babe, ca pe alea le ierti, dar ce facem cu restul?
aprilie 8, 2008 la 6:57 am
Altceva, Lorena, am vazut ca mai demult te semnai”lupul febril”. Chiar, de ce nu ai pus o poza cu un lup, sau daca nu, macar cu un caine ciobanesc-german, ar fi fost mai sugestiv. Nu ascund, cainii-lup sunt preferatii mei, chiar daca draga de Cora nu e din rasa respectiva. Dar,,,ii plac si ei. Bine, si Pulica Intaiul e ff frumos, chiar daca e pisi neagra.
aprilie 8, 2008 la 10:51 am
Claudiu:
Sfinx667: Feri-m-ar Sfântu’ să mă apuc să dau teme de casă. Eu propun, şi las oamenii să se hotărască singuri, nu bag nimic pe gâtul nimănui.
didi: pe cuvânt de onoare că nu era nici urmă de ironie în ceea ce am scris. am vorbit cât se poate de serios. mă enervează că proştii nu descifrează o aluzie nici dacă e scrisă bolduit sau capitalized, iar inteligenţii vânează ironii cu plasa de fluturi.
aprilie 8, 2008 la 12:20 pm
De-abia astept
E un autor extrem de lucid…dar sa lasam discutia pentru cand va fi timpul.
aprilie 8, 2008 la 1:26 pm
mai demult am citit o chestie draguţă
nu are legătură cu babele sau cu moartea dare oarecum în acelaşi ton
cineva se întreba: ce face o mare cercetătoare care lucrează pe teren înainte de a ţine o conferinţă în care îşi dezvăluie descoperirile?
răspuns: se duce la coafor
aprilie 8, 2008 la 2:41 pm
si mie mi s-a parut comentul Didiei printre cele mai simpatice…. a stricat farmecul
aprilie 8, 2008 la 3:57 pm
Răzvan (tipul cu Maugham): e vorba de postarea precedentă. o fi maugham autor genial, dar nu pot să-i dedic lui întregul meu blog.
korova: foarte fain. e bine să îmbini performanţele profesionale cu cochetăria. se pun reciproc în valoare.
claudiu: hai, măi… nu mă apuc eu să dau verdicte valorice, şi te apuci tu? mie mi se pare că excesul de bun-simţ n-a omorât pe nimeni; mai ales într-o lume ca a noastră
cretinul-care-înjură-fără-încetare-deşi-ştie-că-n-o-să-l-public: mori în chinuri!
aprilie 8, 2008 la 4:04 pm
Ba mai bine l-ai publica, sa se faca un pic de ras. Mi-ar fi prins bine sa rad un pic pe seama lui. Nu de alta dar tre’ sa mananc si fara o lectura amuzanta, nu intra. Lasa-l sa intre, sa radem un pic? Da’ cine-i cretinul? O fi din cei care “se bat pe burti”? =)))) ca eu nu mai scap de chestia asta din minte, ba am inceput s-o folosesc pe la munca, sa par dura….hahahahahaha…dar mai mult rad.
aprilie 8, 2008 la 4:09 pm
Ştim deja cu toţii ce meniu monoton au toţi aceşti cretini – înjurături de doi lei. (Spre deosebire de mine, care nu îi înjur, ci le doresc moartea în chinuri pe bune.
) Dacă vrei un exemplar de fală al speciei, intră pe ultimele comments ale postării precedente.
aprilie 8, 2008 la 4:19 pm
Am realizat ulterior ca era vorba de postul “Valul pictat”. Cred ca era mai intuitiv sa folosesti “anterior” decat “urmator”. Intotdeauna e confuz cuvantul asta cand vine vorba de o lista. O sa-mi concentrez atentia acolo
aprilie 8, 2008 la 4:36 pm
E anterior ca dată, dar următor ca ordine de apariţie.
aprilie 8, 2008 la 4:43 pm
Am vazut ce vroiai sa spui. Da, nu m-am amuzat prea tare. Prefer inca o tura de “Scaune” =))))), cu tot cu supratitrarea f*cked up =))
aprilie 8, 2008 la 4:49 pm
-da’ sicriu’ cum ai vrea sa fie?
-io vreau unu’ din ala in 6 colturi si sculptat..
-si io vreau unu’ negru cu moaca lu’ isus pe capac… si sa fie din mahon ca-i mai sexy
aprilie 8, 2008 la 4:51 pm
Isa: vine o postare şi despre “Scaune”, în curînd.
Anarkeos:
– i love black humour!
aprilie 8, 2008 la 4:56 pm
Serios? vrei sa-i deprimi pe toti, de ciuda ca te-am deprimat eu? Da, da, foarte bine, de ce numai noi? ia-le ranjetu’ de pe fata! =))
aprilie 8, 2008 la 4:58 pm
Da’ ce, tu ai regizat spectacolul de ieri? Sau poate tu l-ai
subtitratsupratitrat, şi nu ştiu eu?aprilie 8, 2008 la 5:04 pm
Aprops de stricat seri…uite, ca tot nu ma las, as vrea sa-ti mai stric una. Ia uita-te pe site-ul circului globus si zi-mi ce parere ai de “Micul Paris”. Mi-ar placea sa merg. Nu vrea nimeni sa mearga, cica toplessul la cabaret e de moda veche *rolling eys*. Eu il vad ca pe un show reusit.
aprilie 8, 2008 la 5:16 pm
Am citit prezentări ale acestui spectacol. Mi se pare o iniţiativă interesantă. Acum, depinde şi de modul în care această iniţiativă a fost pusă în aplicare.
aprilie 8, 2008 la 5:26 pm
Ma duc sa iau bilete? doua?
…Tocmai mi-a venit in minte iar.Sper ca nu crezi ca daca ai venit cu mine o data, mi-o iau in cap si “ma bat pe burti cu tine” =)) =)) ca promit ca e ultima oara.
aprilie 8, 2008 la 10:00 pm
am si eu o babuta pe care nu pot s-o uit
La Tv ( nu-mi amintesc postul ), acum citiva ani , un reporter
care pune aceeasi intrebare mai multor sateni , ajunge si la o
babuta , asa pe la 70-75 de ani
” – Maica ! daca te-ai intilni cu pestisorul de aur , ce ti-ai dori
?
– pai .. sa aiba macar 3-4 kile ! ”
faza a evoluat in banc , cel putin eu am promovat-o ca banc , dar e
autentica
aprilie 8, 2008 la 10:54 pm
Ce astai banc? Hai sati zic eu un banc dealui Teo cu pestisoru de aur ca sa vezi ce te razi. Cum zice pestisoru de aur la tigan? Pestisoru de aurom! HA HA HA! Teai prins frate? (rasete si din sala!)
Si astai autentica, de la Teo de la Cafe Deco. Neaparat sa mergeti, imediat dupa lobotomie!
aprilie 8, 2008 la 11:17 pm
@datatroll
mersi !, de amu ma uit la Teo ..
aprilie 9, 2008 la 12:47 am
Fata, io te-am pricopsit c-o leapsa, ca ma simteam prost daca nu o dam la tine
Da’ nu te-am linkuit, desi mi-a venit. Am zis “stop”
))
aprilie 9, 2008 la 8:05 am
Logic…mai devreme sau mai tarziu, pe toti ne preocupa viitorul propriu si ideea de moarte. Fiecare intelege asta dupa propriul stil de gandire, dupa ceea ce il/o preocupa, nu? Cand ajungi la o varsta cand o parte din cei din aceeasi generatie cu tine au tulit-o spre taramul cela fara de intristare si suspin, parca incepi sa te gandesti mai mult la momentul respectiv. Si daca tii la traditii si ai anumite credinte, incepi si iti faci planuri si pregatiri dupa ce-ti trece prin minte – poate ca urmasii nu se pricep la treburile astea, sau poate doar te gandesti ca in momentul ala or avea alte treburi de rezolvat si vrei sa ii ajuti, sa ii pregatesti, cat poti, acolo … Si cu bunica-mea am trecut prin asta. Si ea avea hainele ‘de moarte’ pregatite, si ne facea periodic instructajul (unde le gasim pe toate) In ultimele saptamani (stia ca n-o mai duce mult) mi-a zis si ce meniu vrea pentru parastas si cand trebuie facute toate astea. Ea n-a vrut inel in buric sa fie ‘moderna’, ca pana a intrat in coma a avut mintea acasa, (slava Domnului!) dar m-a rugat ca pentru priveghi sa am grija sa o machiez frumos, sa nu se scarbeasca lumea cand o vede, si se gandea ea ca poate asa o sa le fie tuturor mai usor sa isi aminteasca de ea asa cum era in momentele ei cele mai bune. Cred ca asta vrea multa lume: ca atunci cand nu mai e, sa lase in urma amintiri frumoase, si nu imaginea de la priveghi. Si bunica-mea avea oroare de poze si filmari pe la inmormantari, cum am si eu. Acuma daca tanti respectiva a spus-o in gluma, inseamna ca sta inca bine, daca nu si-a pierdut simtul umorului pana la varsta asta…Daca vorbea serios, poate se gandea ca daca in viata nu si-a permis sa faca nebunii de genul asta, moarta n-o s-o mai afecteze atata daca nu-i place cuiva
Cert e ca si eu imi doresc sa fiu in toate mintile pana mor, si sa fiu in stare sa am grija de mine, ca sa nu fiu o povara pentru cei ramasi dupa mine. Dar poate e prea tarziu…treaba cu mintile e indoielnica … hmmm.
aprilie 9, 2008 la 2:16 pm
sint la servici , vanzari nema , cafeaua cu numarul “n” ..
citesc comentariul postat de Anthea si incerc sa ma gandesc serios la cum as vrea sa fie cind as da coltul !
ma trec fiorii dar ma ambitionez ..
“cind o veni timpul as vrea sa ma retrag ca elefantii in cimitirul lor … ”
dar … dar … ahhh !
caut pe net sa vad daca nu cumva elefantii se retrageau sa moara numai in “Tarzan” si peste ce dau ? :
” noi , de fapt , ne tragem din elefanti ” citat din micutul darwnist dadatroll !!!
si mai realizez ca la elefanti e matriarhat curat .. si-mi imaginez parerea femelei elefant despre mascul
parca nu i-as da apa la moara lupului nostru
Deci !
Ma mai gandesc !
aprilie 9, 2008 la 9:13 pm
Pai daca despre asta au vorbit toata viata, despre ce altceva sa vorbeasca la batranete?
aprilie 9, 2008 la 9:28 pm
cam ce au facut 3 babe din voi
aprilie 9, 2008 la 10:41 pm
Foarte tare discutia…
. Si recunosc, mi-e o frica de moarte teribila, de-aia m-am gandit la vorbele mele de copil si am ajuns la concluzia ca m-as criogena
)
Cand eram mica ii spuneam bunicii mele ca vreau sa fiu mereu “tanara, tanara si frumoasa”. Acum, sper sa ma pastrez cat mai mult asa
aprilie 10, 2008 la 5:53 am
Am uitat sa va povestesc partea mai draguta a lucrurilor…Pe la vreo 12 ani eu si vara-mea ne-am pus sa ne gandim ce-am face daca am sti dinainte momentul exact in care vom muri. Si bineinteles ca nu ne-am pus problema ce se intampla dupa, unde ne-am duce si ce-am face acolo (care acolo pe vremea aia era inca un sinistru pat de norisori si ingerasi cu harpe, ca eram sub influenta bisericismului ortodox). In schimb, pana la ora H am fi avut totul pregatit: de la hainele ‘de moarte’ si sicriul in care ne-am fi culcat cu juma de minut inainte, pana la invitatiile trimise familiei si amicilor care ar vrea sa ne zica ‘la revedere’, si la meniul de parastas, din care ne-am fi infruptat si noi, alaturi de invitati la ‘pre-priveghi’. Ca sinucigasii, ne-am fi impartit avutul, ca sa nu se chinuie nimeni cu mosteniri si procese si chiar ne-am fi aprins singure lumanarile la cap, ’sa nu murim fara lumina’
Cat ne-am mai amuzat pe tema asta…si inca imi vine sa rad cand ma gandesc. Nu prea aveam notiunea de ‘lugubru’ si putine lucruri ni se pareau scarboase, asa ca n-aveam probleme sa ne gandim si ce s-ar intampla cu cadavrele dupa aia. (Cum spuneam, sufletul nu il luam in calcul, dar n-avem greturi sa vorbim de viermi sau sa anuntam ca vrem la crematoriu dupa ce-om da coltu’
) )
Intre timp lucrurile stau un pic altfel
aprilie 10, 2008 la 7:51 pm
Deci, mey, mai banat, casa stiu sa te trec la lista cu aia care mau banat.
aprilie 10, 2008 la 7:52 pm
Deci vad ca nu mai banat. Deci poti sa stergi comentarile astea.
aprilie 11, 2008 la 12:21 am
Am ezitat îndelung să răspund la acest şir interminabil de mesaje dar, hai… treacă de la mine.
Isa: hai, măăăi. A fost super.
Merlin: geniaaaal. babele astea sunt super!
Ligia: despre inele în buric? pe vremea lui ceaşcă? you must be kidding…
Claudiu: iar nu înţeleg ce încerci să spui. mi-am uitat pricepătorul acasă.
Ada: Nu pot decât să-ţi urez tinereţe fără bătrâneţe, ca-n poveşti.
Anthea: Eu nu mă prea gândeam la moarte în copilărie. Mă gândeam la măritiş.
dadatroll: băi, paranoia! ia pastile!
aprilie 11, 2008 la 8:31 am
Eu nu lol…se marita Roaba lu’ Dumnezeu cu toporu’ lu’ Dumnezeu. Ne jucam si cu ideile astea, dar cand eram mai mici, ca asa e frumos, sa visezi cand nu stii exact despre ce e vorba. Explorezi ideile pana ti se par normale si cand nu te mai gandesti, PAC te mariti si iti dai seama cum era de fapt
Si cu moartea e cam la fel…te gandesti cat poti, sa nu-ti mai fie frica de ‘necunoscut’ si cand ajungi acolo afli cum e de fapt.
aprilie 15, 2008 la 7:49 am
Si ia zpune, are vre-un rost sa imi scuz lipsa de semne de punctuatie prin foame? Hai ma, ca sunt fata saraca, nici semne de punctuatie n-am :S Asta e bonus de la orele de lb. si lit. Ro., la fel de urate mie ca si cele de mate si fizica …