Obsesia erotică 4 se referă la o scenă dintr-un film “vintage” mediocru, cu clişee cât cuprinde, spioni şi amoruri, numit “Besame (Noches de Casablanca)”. Filmul a fost făcut în 1963, când mama era doar o candidă copilă, şi nici nu visa că o să-l cunoască pe tata :) dar scena pe care v-o voi oferi vă va face să mă înţelegeţi de ce delirez văzând-o pe magnifica Sara Montiel, în deplinătatea frumuseţii şi a rotunjimilor ei (că pe atunci nu era la modă diva-scândură, ca acum, ci diva-porumbel, cu cărniţă multă, să ai pe ce pune mâna). Iată scena:

Obsesia mea nu se referă la hoaşca stafidită care e Sara Montiel în prezent. Obsesia mea se referă la Sara cea de aici şi la floarea ei roşie. Şi se manifestă printr-un monolog interior de toată jena - doar e obsesie, ce dracu!

Ay, Sara, que estas guapa, linda y hermosa, Saritaaaa, mânca-ţi-aş floarea ta roşie cu pistil cu tot! Nu-ţi mai plimba aşa petala aia pe la gură, că fac infarct pe looooc… Ay, Sara, aş vrea să mă biciuieşti cu floarea aia roşie până uit cum mă cheamă. Sara, nu te mai uita aşa la mine că acum ies pe stradă şi bat cuţitu-n primii trei care-mi ies în cale, Sarita, muy bonita ce eşti! Sara (pe deal), joacă-te cu floarea ta roşie, arată-ne nouă, sclavilor tăi, ce ştii să faci cu ea! O, da! Nu, nu i-o arunca ăluia, că-i urât cu crăci, nu… mângâie-mă pe mine cu ea, dă-mi-o s-o pasc, ca Vaca Joy Ana, s-o rumeg până la ultima celulă de clorofilă!

Mi-a sărit inima din pieptu-mi de aramă când am văzut “La Mala Educacion”, şi am descoperit că am obsesii comune cu… Pedro Almodovar! Ce-i drept, şi Gael Garcia Bernal face o treabă de nota zece: